Bitcoinul pare să fie mai nestatornic ca niciodată. Dar asta nu îi oprește pe oameni să creadă cu fervoare în el

Hass McCook este un inginer civil din Sydney (Australia), cunoscut și respectat în breaslă, care a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase clădiri din lume, de la Allianz Arena, din München, la Marina Bay Sands, din Singapore. Dar și mai cunoscut e pe Twitter, unde apare sub numele de Friar Hass – Călugărul Hass. Acum în vârstă de 36 de ani, a avut o epifanie religioasă în 2017. Iar de atunci, bitcoinul este religia lui.

Într-o poveste modernă cu valențe ce amin­tesc de patimile biblice ale lui Iov, McCook cumpărase bitcoini (BTC) cu trei ani înainte de momentul marii sale revelații, la 1.000 de dolari pe monedă. A pierdut într-un timp destul de scurt cam 90% din banii investiți. Când lucrurile păreau să își revină, Bitfinex a fost atacată de hackeri și a rămas aproape fără niciun ban. (În august 2016, 120.000 de bitcoini – aproximativ 2,7 miliarde de dolari la valoarea de acum – au fost furați printr-o serie de transferuri neautori­zate din portofelele electronice ale utilizatorilor Bitfinex, o platformă de tranzacțio­nare de criptomonede cu sediul în Hong Kong, cea mai mare din lume la acel moment.)

„Asta m-a aruncat într-o prăpastie psiho­logică și spirituală. Din care am ieșit cu o experiență religioasă“, mărturisește el pentru Cointelegraph. Și nu există pic de ironie în spusele sale. „Întotdeauna am spus și spun că, în vremuri de restriște și de trau­mă, oamenii se întorc la Dumnezeu. Cam asta s-a întâmplat și cu mine. Este greu de exprimat experiența pe care am trăit-o, dar, practic, cel mai bun mod în care o pot descrie este că l-am descoperit pe… Bitcoin.“

McCook vede criptomoneda ca pe o for­mă de energie, parte a unui univers al­cătuit din energie, așa cum postulează teoreticienii fizicii cuantice. „Prin transferul de căldură și energie, fiecare atom din Univers va deveni Bitcoin într-o bună zi, literalmente“, spune el.

În numele „Tatălui“

Dacă citești mai mult despre bitcoin, inevitabil vei întâlni oameni care îl asociază într-un fel sau altul cu o religie. Lorcan Roche Kelly, de exemplu, jurnalist la Bloomberg, a numit criptomoneda „prima religie adevărată a secolului al XXI-lea“. Și ce ar fi o religie fără o bi­serică universală, așa cum este Biserica Bitcoin, fondată în 2017, care îl numește în mod explicit pe legendarul creator al cripto­monedei, Satoshi Nakamoto, drept „profet“ al său.

În Austin, Texas, există panouri publicitare cu sloganuri precum „Crypto Is Real“, care oglindesc panourile publicitare despre Iisus omniprezente pe autostrăzile din sta­tul american. Și, la fel ca multe religii, are chiar și restricții alimentare asociate – un grup de entuziaști online promo­vează pe forurile de specialitate o dietă ba­zată integral pe carne, invocând beneficii materiale, spirituale și fizice. Dar îl (și) tran­s­formă toate astea într-o religie?

Jonny Qi, directorul narativ al Qi Capital, spune că, în calitate de persoană înclinată spre spiritual, a început să observe paralela bitcoin-religie imediat după ce a început să investească în criptomonede, în 2017. „Ai acest lider carismatic care a dispărut (cunoscut doar sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, creatorul bitcoinului a trimis un ultim e-mail către comunitatea de dezvoltatori în 26 aprilie 2011, anunțând fără să intre în detalii că trece la alte proiecte; nu se știe nici acum cine este sau ce s-a întâmplat cu el, n.r.), ai o carte albă care funcționează ca un text sacru, iar dacă o nesocotești în vreun fel, ceilalți se vor întoarce împotriva ta. Prin urmare, toate elementele fundamen­tale de bază pentru a construi o religie sunt acolo.“

Între timp, așa-numiții „maximaliști Bitcoin“ ies în lume și propovăduiesc principiile credinței: bani siguri care acoperă infla­ția, descentralizare și tranzacții necenzurabile, care vor ajuta Binele să câștige îm­po­triva Răului (sistemul bancar tradițional). Ei își demonstrează credința prin „hodling“ (scrierea greșită a cuvântului „holding“ definește refuzul de a vinde, rămânând impasibili în fața fluctuațiilor mari de preț), pa­r­ticipă la ritualuri „buy the dip“ – con­vin­gând investitorii că merită să cumpere atunci când prețurile se prăbușesc – și le vor­besc necredincioșilor despre miracole care au transformat în averi bani de buzunar, într-o versiune modernă a transsubstanțierii.

Ei sunt fundamentaliștii 2.0, predicatorii care împiedică turma să se închine în fața celor pe care îi consideră idoli falși sau să blasfemieze cumpărând criptomonede ne­vrednice. „E ceva ce vezi mai ales în tabăra BTC. Ei urăsc orice altă criptomonedă. Celor de la Ethereum le plac multe alte criptomonede, la fel și celor de la Bitcoin Cash.

Majoritatea criptomonedelor sunt în regulă cu alte criptomonede, dar se pare că există un contingent destul de mare de oameni care cred că BTC este singura religie ade­vă­rată sau singura criptomonedă adevărată. Iar eu cred că este o prostie“, spune Roger Ver, investitorul și promotorul timpuriu al BTC, supranumit „Bitcoin Jesus“.

Și tot ei sunt cei care răspândesc în lume scenariul unei apocalipse economice, în care sistemul financiar existent, bazat pe mo­nedă fiat, se prăbușește în cele din urmă. Pentru ei, bitcoinul reprezintă răs­pun­­sul universal. „Dacă te consideri un eco­logist adevărat, dar nu ai bitcoin, atunci nu ești un ecologist adevărat. Dacă îți dorești să pui capăt sărăciei, dar nu deții bitcoin, înseamnă că nu te gândești serios să pui capăt sărăciei. Pentru că principala cauză a tuturor problemelor noastre este, practic, tipărirea banilor și alocarea greșită a capitalului, ca rezultat al acesteia. Așa că singurul mod în care balenele, copacii sau copiii vor fi salvați este să oprim degenerarea“, spune McCook.

Metafizica de după metafizică

Într-un sens larg, religia e definită ca un ansamblu de idei, sentimente și acțiuni îm­păr­tășite de un grup, care le oferă adepților săi un obiect de venerare și un cod de comportament. Văzută din această perspectivă, spune McCook, religia nu trebuie să fie cen­trată în jurul unui Dumnezeu, amintind budismul și taoismul.

Torkel Brekke, profesor de studii religi­oase la Universitatea Metropolitană din Oslo și autor al cărții „Faithonomics: Religion and the Free Market“, admite că „este absolut rezonabil să spui că poți vorbi despre o religie fără a avea și un concept pu­ternic al unei ființe divine“. Ceea ce împăr­tășesc toate religiile, adaugă acesta, este un aspect social puternic.

„Credincioșii au un sentiment foarte bine dezvoltat al unei comunități speciale, di­fe­rită de alte comunități, iar ritualuri precum rugăciunea sau cântatul au rolul de a accentua acest sentiment.“ Odată cu pande­mia, subliniază el, multe religii consacrate își desfășoară acest gen de ritualuri colective online. Astfel stând lucrurile, ar putea să fie Crypto Twitter locul în care credin­cioșii Bitcoin se adună pentru a simți bucuria, pe măsură ce prețul crește și deza­mă­girea e zdrobitoare când acesta scade? Teh­nic vorbind, hodlerilor nu ar trebui să le pese de mișcările de preț pe termen scurt, de vreme ce nu vor să vândă, însă o creș­tere a BTC pare să le valideze credința, în timp ce o scădere le-o pune la grea încercare.

Este exagerată și complet greșită com­pa­rația bitcoin-religie? „Cu siguranță“, este de părere Kirby Ferguson, entuziast al criptomonedelor și regizor al seriei de documentare „This is Not a Conspiracy, Everything is a Remix“. „Oricine se închină la bitcoin sau îl urmează religios merge mult prea departe. Pur și simplu nu este o religie. Nu e nimic metafizic în asta. Nu este nimic supranatural în asta. Satoshi Nakamoto este doar un tip“, consideră el.

Există însă multe alte voci care susțin că ideologia din jurul bitcoinului ar putea ac­ționa ca un soi de sistem de credință-sub­stitut, în condițiile în care religiile tradițio­nale își pierd influența. Iar aceasta este o idee care câștigă teren în ceea ce privește o serie întreagă de ideologii și mișcări dife­rite, fără legătură cu bitcoinul.

Declinul religiei instituționale a avut efec­tele unui seism sistemic în culturile occidentale, mai ales în Statele Unite ale Americii, tradițional temătoare de Dumnezeu. În urmă cu două decenii, aproximativ 70% din­tre americani aparțineau unei biserici, sinagogi sau moschei. O rată care a scăzut la doar 47% în 2020, potrivit statisticilor Gallup. În același interval, numărul persoa­nelor fără afiliere religioasă aproape s-a dublat, proporția fiind mai mare în rândul grupurilor de vârstă mai tinere, inclusiv 31% dintre mileniali și 33% dintre cei din ge­nerația Z. Adică tocmai grupele de vârstă cele mai interesate de bitcoin.

Crede și nu mai cerceta

James M. Patterson, cercetător la Centrul pentru Religie, Cultură și Democrație (SUA), spune că tinerii încep să îmbrățișeze acum forme alternative de credință. Și analistul politic Ross Douthat scrie în cartea sa „Bad Religion“ că „încercările de a elimina religia din viața publică americană au eșuat; sistemele alternative de credință s-au grăbit să umple golul creat“, sugerând că mișcările critice ale justiției sociale sunt o manifestare a aces­tui fenomen.

Chiar și QAnon, cu misteriosul său profet Q și cu teoriile sale apocaliptic-conspira­țio­niste, este o modalitate de a îndeplini nevoia oamenilor de a crede în ceva, dă un ast­fel de exemplu Kirby Ferguson. McCook rezumă simplu conceptul. „Trebuie să crezi în ceva și nu trebuie să fie neapărat Dumnezeu. Ai nevoie de o busolă în viața ta, altfel vei fi pierdut și distructiv.“

Mulți savanți sunt de părere că oamenii sunt „construiți“ pentru a crede în ceva mai mare decât ei înșiși. „Este ceva absolut comun. Chiar și oamenii care sunt atei con­vinși au de multe ori un alt sistem de cre­dințe, care este cu adevărat puternic. Iar un astfel de sistem ar putea fi bitcoinul, ecologismul, libertarianismul, progresismul sau orice altceva“, adaugă Ferguson. Ceea ce unește aceste sisteme de convingeri substitutive este că ele încearcă să facă lumea un loc mai bun, fie prin eliminarea rasismului sau a sexismului, prin salvarea mediului sau reformarea unui sistem financiar considerat inechitabil și nedrept.

Există însă și o altă față a monedei, aver­tizează avocatul David French, cunoscut militant pentru promovarea drepturilor civile. „Sunt lucruri și cauze care-i însuflețesc cu adevărat pe oameni și care le dau sentimentul că prin ceea ce fac susțin ceva cu adevărat important și foarte bun. Dar, la fel ca în cazul atâtor «isme» fundamentale, aceștia devin adesea complet intoleranți față de disidenți și față de critici, sfârșind prin a oprima tocmai în numele eliberării pe care o clamează.“

Cu excepția QAnon, toate aceste mișcări sunt denumite mai degrabă ideologii decât religii. Dar mulți sunt de părere că e (tot mai) greu de spus unde se termină o ideo­logie și unde începe o religie. „Există un fel de graniță neclară“, crede și Ferguson.

„Orice fel de sistem de credințe – indiferent dacă ești libertarian sau progresist sau orice altceva – este un pic ca o religie. Îți in­fluențează deciziile și îți modelează interpretarea morală a problemelor.“ Comen­tând evoluția de până acum a lucrurilor, Qi, de la Qi Capital, crede că bitcoinul sau ceva asemănător ar putea deveni într-adevăr o religie formală în viitor. Trebuie să vedem toate astea din perspectiva următorilor 100 de ani, când simbioza dintre oameni și di­gital va fi tot mai profundă, detaliază el. „Va trebui să ai o religie care să se potrivească cu acea realitate. O religie digitală. Va fi ceva uriaș! Și nu cred că o va putea cineva opri!“