La un moment dat, un startup superstar, WeWork, companie care închiriază spații de lucru într-un regim flexibil companiilor mici și freelancerilor, a avut mult de suferit în ultimul an. La început de 2019, SoftBank, un conglomerat de firme din Japonia, a evaluat WeWork la 47 de miliarde de dolari. Pentru a avea un punct de reper, Regus, o companie care administrează, de asemenea, spații de birouri, era evaluată în aprilie de aproape 13 ori mai puțin, deși la momentul respectiv era de 6 ori mai extinsă și, cel mai important, genera profit.
După ce, într-un timp foarte scurt, „miracolul“ WeWork a început să-și arate vulnerabilitățile, listarea la bursă a companiei a fost amânată, iar declinul nu a întârziat să se manifeste. Apariția crizei COVID-19 nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult lucrurile. Cu toate acestea, deși mulți i-au cântat prohodul la începutul primăverii, WeWork pare că renaște din propria cenușă. Chiar așa să stea lucrurile?
UNDE E NOUTATEA? Pe scurt, modelul de business al companiei, fondată în urmă cu un deceniu, arată în felul următor: WeWork închiriază clădiri întregi de birouri pe un termen foarte lung (10, 15, chiar și 20 de ani), pe care le subînchiriază către clienți direcți, aceștia putând să părăsească spațiul în baza unei simple notificări trimise cu o lună înainte. Flexibilitatea de care se bucură clienții, dublată de rigiditatea contractelor pe termen foarte lung cu proprietarii de clădiri de birouri, s-a dovedit un principiu nu tocmai viabil cu mult înainte de începutul pandemiei. Scepticii sunt de părere că, deși fondatorii se bat cu cărămida în piept că această companie aduce inovație, WeWork nu este tocmai o companie tehnologică și că acest model a fost practicat mai eficient de alții cu zeci de ani în urmă.
În vară, președintele companiei declara pentru Financial Times că sunt șanse ca vedeta de altădată să-și reia strălucirea și să aibă un cash flow pozitiv în 2021. El pune această posibilă revenire pe seama unui program drastic de reduceri de costuri și pe o creștere a cererii de spații de birouri în regim flexibil, pe fondul pandemiei. Business Insider observă însă că doar în New York, cea mai mare piață a sa, WeWork avea neocupate circa 20% din spațiile sale.
Ambiguitatea specifică situației WeWork este, fără îndoială, un simptom al pieței de birouri din lumea largă. Întrebarea principală este dacă lucrul la distanță, experimentat în stil mare în ultima jumătate de an, nu va rămâne un obicei (măcar și parțial) chiar și după ce pandemia se va fi încheiat.
Clienții spațiilor de birouri, indiferent că vorbim de companii mari sau mici, sunt departe de a fi ajuns la un consens în ceea ce privește viitorul spațiului de lucru. Dacă șeful Twitter, Jack Dorsey, le-a transmis angajaților că pot munci de acasă „pentru totdeauna“, Reed Hastings, cofondatorul Netflix, crede că lucrul de la distanță nu aduce nimic bun pentru creativitatea și soliditatea echipelor. Și e greu să spui că, în această dispută, cineva are sută la sută dreptate. Probabil că viitorul va fi al unei variante hibride.
La fel de probabil, momentul în care riscul infectării cu noul coronavirus va fi zero nu este foarte apropiat. Iar teama de infectare îi va face reticenți pe angajați să se întoarcă în proporție de sută la sută la birou. În plus, avantajele pe care unii le-au câștigat în pandemie prin lucrul de acasă – reducerea costurilor de deplasare sau eliberarea de rutina lucrului clasic – îi vor face să le solicite angajatorilor să continue în același stil și după.
Pe de altă parte, monitorizarea eficienței unui angajat este o sarcină dificilă în multe domenii încă. Cu precădere în companiile cu un nivel de digitalizare redus. Ca să nu mai vorbim de disconfortul pe care îl creează comunicarea prelungită prin platforme de tip Zoom.
ROMÂNIA-RECORD. Într-o mare de incertitudini, cert este că piața de birouri din România pare să treacă prin cel mai bun moment al său din 2014 încoace. Nu demult, un partener în cadrul Cushman & Wakefield Echinox, una dintre cele mai mari firme de consultanță imobiliară pentru acest segment, spunea că se așteaptă ca, până la sfârșitul anului, volumul investițiilor din piața de birouri să depășească pragul de un miliard de euro. La sfârșitul lui august, AFI Europe achiziționa un portofoliu de birouri în valoare de peste 300 de milioane de euro de la NEPI Rockcastle, ceea ce avea să fie cea mai mare tranzacție din istorie. Evident, pariul e că proprietățile de calitate (cu poziții foarte bune și condiții pe măsură) vor supraviețui pandemiei și vor câștiga teren în fața celor nemodernizate. Clienții vor deveni tot mai pretențioși. La fel și investitorii, pentru simplul motiv că, în momentul în care vor vrea să vândă, vor da peste alții cel puțin la fel de exigenți ca ei.
Până la urmă, orice landlord poate aștepta să treacă pandemia, chiar dacă are clădirea goală. Cu două condiții: să nu fi construit pe credit sau să trebuiască să raporteze rezultatele trimestriale investitorilor de la bursă.
