Binomul avion-bancă: o oportunitate de business încă neexploatată

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

În SUA, cardurile „de mile“ au rotunjit marjele marilor operatori aerieni, fiind o linie de business profitabilă atât pentru bănci, cât și pentru industria avia­tică. În România, pașii în această direc­ție sunt deocamdată timizi, dar jucătorii se declară mulțumiți.

Jumătate din profiturile unor mari companii aeriene din Statele Unite sunt reali­zate din programele de fidelizare a pu­bli­cului, mai exact din cardurile cobran­dui­te. Clienții își plătesc cumpărăturile cu aceste carduri (emise de bănci sub si­gla unui operator aerian), iar un procent din tranzacție li se întoarce sub for­mă de puncte ce pot fi folosite pentru achiziția de bilete de avion.

Mecanismul, care există și sub alte for­me (parteneriate bănci-retaileri, de exemplu), s-a transformat dintr-o strategie de fidelizare într-un business de miliarde de dolari, notează analiștii străini, care spun că investitorii pun prea puține întrebări despre cash-flow-ul generat de cardurile cobranduite.

Oportunitatea a fost speculată și de companiile care operează pe plan local, iar businessul se mișcă bine, însă pe vo­lu­me incomparabil mai mici decât cele din afară, unde există o altă cultură a cardurilor de credit, dar și o piață de transport aerian mult mai dezvoltată.

LA ALTITUDINE ROMÂNEASCĂ. Wizz Air a fost primul operator care a făcut astfel de parteneriate cu bănci locale. Primul, cu BCR, a funcționat doar trei ani, până în 2013. În prezent, operatorul low-cost are astfel de carduri cu Bancpost, care își pro­punea, la lansarea produsului, în 2014, să vândă 10.000 de carduri de mile.

„În 2016, numărul celor care s-au bucurat de beneficiile și avantajele cardului Wizz Bancpost a crescut cu 120%. Mai mult decât atât, în 2016 puncte în valoare de peste 1,4 milioane de lei au fost în­cărcate de către clienți în conturile lor Wizz“, spun acum reprezentanții operatorului low-cost. Punctele de loialitate primite la fiecare trazacție cu cardul pot fi folosite pentru achi­zi­ționarea de bilete sau de alte servicii pe site-ul Wizz Air.

Po­sesorii cardurilor cobranduite pri­mesc 4% din valoarea de achiziție, „cea mai mare bonificație a programelor de loialitate de carduri de cre­dit cobranded din România“, adaugă cei de la Wizz Air.

La nivelul întregului grup, cel mai mare din regiune, veniturile auxiliare au re­pre­zentat în 2016 peste 35% din veniturile totale ale operatorului. Acestea provin din taxele pentru bagajele suplimentare, pentru îmbarcare prioritară, din produ­sele vândute la bordul aeronavelor, dar și din aceste carduri, potrivit datelor pu­blicate de compania listată la bursa lon­doneză.

Cardurile aduc venituri care nu au nicio legătură cu „economia ae­ri­a­nă“. Prin urmare, industria câștigă atunci când crește consumul, iar în România, acesta a fost în ultimii ani principalul motor de creștere economică.

Banca Transilvania, al doilea cel mai mare grup bancar din România după active, a ales să intre în parteneriat cu Tarom, Air France și KLM, lansând un card de mile în toamna lui 2014. „Clienții din România sunt interesați de BT Flying Blue, iar portofoliul de carduri de acest fel se bucură de o creștere semnificativă“, spun reprezentanții Băncii Transilvania, dar fără a furniza alte detalii legate de nu­mărul de carduri din portofoliu.

Pe de altă parte, aceștia precizează că peste 85% din carduri sunt folosite la cum­părături, în condițiile în care este vor­ba despre carduri de credit cu do­bânzi anuale efective de circa 24%. „În medie, cu un card activ BT Flying Blue Classic sunt făcute 15 cumpărături pe lună, iar cu BT Flying Blue Premium, peste 20 de plăți pe lună“, spun repre­zentanții băncii, adăugând că aceste carduri sunt unele dintre cele mai active din portofoliul BT.

PROFIT DIN FIDELITATE. În SUA, cardurile de fidelitate s-au dovedit o veritabilă „gâscă de aur“. Fiecare milă vândută le aduce operatorilor aerieni între 1,5 și 2,5 cenți, în condițiile în care ma­rile bănci acu­mulează miliarde de astfel de mile anual, notează Bloomberg. Pentru operatori precum American Airlines și Delta, aceste programe au generat ju­mă­tate din profiturile raportate. Delta Air Lines, al doilea cel mai mare operator ae­rian din lume, spune că se așteaptă ca parteneriatul cu American Express să îi aducă veni­turi de 4 miliarde de dolari în 2021.

Din acest business au de câștigat atât operatorii, cât și băncile. Companiile aeriene își iau comision de la bănci, deoa­rece îi stimulează pe clienți să plătească folosind cardurile cobranduite pentru a obține mile de zbor, iar băncile câștigă din comisioanele percepute comercian­ților. Mai mult, aceste carduri au costuri de administrare mai mari, iar rata de ne­performanță este foarte scăzută, deoa­rece clienții sunt în general persoane cu venituri peste medie.

În plus, în SUA, goana după mile s-a transformat într-o dependență pentru cei care călătoresc des cu avionul. Un obicei pe care îl așteaptă și jucătorii locali.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Orizonturi întinse” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Ascensiunea operatorilor low-cost a revigorat traficul aerian de pasageri din România.[/vc_column_text][vc_column_text]

• MILIOANE DE CLIENȚI. Wizz Air a transportat anul trecut 5,5 milioane de pasageri, în creștere cu 23% față de 2015, consolidându-și statutul de lider al pieței. Principalii săi competitori sunt Blue Air, Tarom, Ryanair și Lufthansa.
• PARTENERIATE. Pe zona de carduri cobranduite, Wizz Air are parteneriat cu Bancpost, Tarom, cu Banca Transilvania, iar Lufthansa, cu UniCredit (în acest caz fiind vorba despre un parteneriat negociat la nivelul grupului).
• BILETE. În 2016, 64% din valoarea plăților online cu cardurile Visa s-a îndreptat către comercianții online internaționali. Românii au cheltuit bani pentru bilete de avion, vacanțe și călătorii, dar și jocuri online de noroc.
• PLĂȚI CU CARDUL. Anul trecut, valoarea plăților cu cardul a fost de circa 48 de miliarde de lei, în creștere cu 20% față de 2015.
• CONSUM. Comisia Națională de Prognoză estimează o creștere de 6,3% a consumului în acest an, după un avans de aproape șapte procente în 2016. Analiștii străini subliniază faptul că businessul cardurilor cobranduite depinde foarte mult de acest indicator, care sugerează disponibilitatea oamenilor de a face cheltuieli.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images