Berea Rahova, din nou pe piață. Cine este antreprenorul care a lansat mărci de bere cu nume de cartiere

NewMoney 10/10/2018 | 17:01 Oameni
Berea Rahova, din nou pe piață. Cine este antreprenorul care a lansat mărci de bere cu nume de cartiere

Sunt deja mai bine de opt ani de când berea românească tot adaugă noi gusturi. Era doar o chestiune de timp să apară și brandurile artizanale cu aro­­me și nostalgii de cartier.

Acest articol a apărut în numărul 50 (8 – 21 octombrie) al revistei NewMoney

Pe Calea Dorobanților din Capitală, o mică prăvălie, situată la câteva zeci de metri de clădirea Academiei de Studii Economice, adună la vânzare peste o sută de mărci de bere artizanală. Des­chis de puțin timp, magazinul găz­duiește principalii producători locali de bere craft, adică o comunitate care numără aproape 30 de microberării. „Sprijinim această comunitate de pro­ducători de bere artizanală în ideea de a oferi o alternativă la ceea ce este promovat acum pe piață“, spune Adina Mugescu, cofondator al The Beer Institute. O pră­vălie căreia îi trec pragul mușterii cu venituri ușor peste medie. Majoritatea hipsteri, care vor să iasă din tipare și atunci când este vorba de o simplă bere.

Dintre cele peste o sută de etichete, ne atrage atenția cea a berii Rahova. Și nu era acolo de una singură, ci însoțită de alte trei beri cu nume de cartiere: Pantelimon, Drumul Taberei și Dristor. Toate produse de o companie care s-a inspirat din efervescența cartierelor Capitalei și care vrea să consolideze ideea unor beri de București. Și nu este un secret că această idee a pornit, cum altfel, la… o bere.

ENERGIZANTUL DE ÎNCEPUT. În urmă cu mai bine de un an, Radu Dura (38 de ani) se întâlnea la un pahar cu prieteni și parteneri de afaceri. Pornise de ceva timp un business legat de producția unor băuturi energizante, în colaborare cu fostul său partener Doru Rusănescu, alături de care a lucrat timp de trei ani la Coca-Cola.

În 2015 s-au lansat pe piață cu marca proprie de băuturi energizante, Rasta Monsta. Pentru că afacerea cu băuturi energizante nu a rupt gura târgului, sim­țeau nevoia creării unei „locomotive“ care să tracteze businessul. „Tot discu­tând și bând bere, am zis că nici berea nu mai e cum era odată“, își amintește Radu Dura, care adaugă că în acel moment își amintise de Pegas, Eugenia și alte branduri tradiționale românești care i-au mar­cat copilăria.

Businessul cu energizante, care adunase investiții totale de circa 150.000 de euro, era deja de mai bine de doi ani pe piață. Cu experiență în vânzări și distri­buție, căpătată în calitate de corpora­tist, la Red Bull și apoi la Coca-Cola, Dura reușise, alături de Rusănescu, să intre pe piață cu Rasta Monsta. Știa cât de greu este să aduci un produs total nou și un brand necunoscut pe piață. „Bați la ușă, spui cine ești și ce faci, și te izbești de un răspuns negativ din start“, adaugă Radu Dura, povestind primele experiențe în ca­litate de antreprenor. Era ceva cu totul nou pentru el, ca fost angajat la companii cu nume sonore care deschideau imediat ușile retailerilor și ale comercianților.

De data aceasta, chiar dacă nu pornea la drum cu un brand cunoscut, își dorea să intre pe piață cu un produs aflat pe val. Iar berea artizanală era cea mai bună idee în acel moment, chiar dacă mai mulți antreprenori s-au orientat către această nișă. Inițial s-a uitat pe trenduri și a constatat că berea este segmentul pe care s-au înregistrat creșteri în ultimii ani. Avea și un sprijin moral. Laurențiu Bănescu, cofondatorul brandului Ză­ganu, i-a fost coleg la Coca-Cola și cunoș­tea bine povestea businessului. În plus, Dura a lucrat în facultate și la un distribuitor de bere, unde învățase cum func­ționează retailul clasic.

În cele din urmă a decis să se pozițio­neze în zona animată a cartierelor bucu­reș­tene. Mai precis, a vrut o bere de car­tier. „Voiam o bere specială pentru noi, pentru cei care am crescut pe lângă centrala de apă și ne-am bătut cu cornetele în spatele blocului“, explică Dura. Și cum ambalajul contează, Dura și Rusănescu au început căutările pentru a realiza gra­fica etichetei pentru berea lor. Aici s-au folosit de cunoștințele lui Doru Rusă­nescu și au ajuns la Tea Tomescu, cea care a creat brandingurile cartierelor bucu­reștene într-o campanie derulată de Banca Transilvania.

Pentru început au ieșit pe piață cu be­rile Rahova, Pantelimon, Dristor și Drumul Taberei, cu o investiție inițială de circa 20.000 de euro, urmând ca, pe mă­sură ce businessul se consolidează, să adauge și alte cartiere în portofoliul berii de București, în funcție de semnalele din piață. Nu face un secret și din faptul că în lunile iunie și iulie au rămas fără bere, după ce, inițial, au stat cu produsul în tan­curi aproape două luni, până au ob­ținut toate autorizațiile de funcționare.

PASUL URMĂTOR. Deocamdată nu au propria fabrică de bere, producția fiind externalizată. Primesc o capacitate de 12.000 de beri pe lună de la microberăria Three Happy Brewers, o făbricuță din cartierul Crângași. Proprietarul acesteia, belgianul David Raets, este și maestrul berar pentru berile de cartier ale lui Radu Dura. „A studiat și are cultura berii belgiene, iar părinții lui au avut legătură cu această industrie“, spune antreprenorul. În acest moment, Dura mizează pe o cantitate de 4.000 de litri pe lună și vrea să ajungă până la sfârșitul anului la o producție lunară de 8.000 de litri. Însă, pentru a ajunge la această cantitate, va trebui să aibă propria fabrică de bere.

Între timp, Doru Rusănescu s-a retras din afacere, iar Radu Dura și-a găsit un nou partener, specializat pe zona de dis­tribuție, cu o experiență de 15 ani în domeniul HoReCa.

Alături de acesta, inten­ționează să des­chidă o mi­cro­berărie care să le asi­gu­re inde­pen­dența în ceea ce privește pro­­ducția, și care ar presupune o inves­tiție de cel puțin 150.000–200.000 de euro. „Nu poți produce tot timpul externalizat. Și proprietarii fabricii au berea lor, iar în peri­oadele de vârf riști să rămâi descoperit“, spune antreprenorul, explicând că, în faza de startup, externalizarea pro­ducției a fost utilă pentru menținerea costurilor la un nivel redus.

Radu Dura recunoaște că tot timpul a experimentat câte ceva. „Am vrut inițial să vând șpriț gata făcut“, mărturisește el. Ideea i-a venit pe când lucra la Coca- Cola, prin 2011, în timpul unei expoziții de FMCG, în Spania, unde un producător local îmbutelia în niște peturi care se terminau cu un cap de sifon concentrate pentru cocktailuri. După ce l-a servit cu un șpriț pe spaniol, l-a convins să încerce acest proiect. A cumpărat vin vrac din Spania, pentru că era mai ieftin, și a început primele teste cu recipientele amin­tite. Șprițul nu era rău, însă transportul lăzilor cu peturi din Spania era destul de scump, iar omologarea produsului a fost imposibilă din cauza mai multor pro­bleme legislative.

Dar noi ne întoarcem în magazinul de bere artizanală de pe Dorobanți, unde îl găsim pe Radu Dura achiziționând mai multe tipuri de bere de la concurență. Nu de alta, dar testează permanent gusturi, pentru că piața este extrem de vioaie. „În fiecare lună apare ceva nou. Acum sunt în curs de omologare alți doi – trei noi pro­du­cători“, spune Adina Mugescu. Desigur, Radu Dura are încredere în forțele sale. Mai ales după ce a demonstrat că berea după vin nu e (neapărat) un chin.

 

Cu multă spumă

Piața berii a crescut cu 2% anul trecut, ajungând la 16,11 milioane de hectolitri în 2017, tendința de creștere urmând să se mențină și în 2018.

  • PREFERINȚE. Piața berii din România este dominată de produsele la pet, care au o pondere de 50,94%, urmate de cele la sticlă – cu 27,46%, berea la doză – cu 18,2% – și cea la halbă – cu doar 3,38%.
  • Producție. Circa 97% din consumul de bere din România este asigurat din producția internă. Anul trecut, consumul a fost de 82 de litri per capita.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney