Bankingul viitorului: Platformele care integrează mai multe produse financiare care pot fi obținute online

Sub efectul măsurilor sanitare impuse în pandemia de COVID-19, băncile și-au redus semnificativ interacțiunea cu publicul în ultimii aproape doi ani. Ceea ce a acce­lerat dezvoltarea unor businessuri online „colaterale“, cum ar fi și Bankata.

În a doua jumătate a lui august, Bankata – platformă digitală de agregare și comparare a produselor financiare – anunța că a primit o rundă de finanțare de 188.000 de euro pentru implementarea planului său de afaceri. Investiția a fost coordonată de Sparking Capital, în calitate de lead investor, în parteneriat cu investitori privați (business angels). Be­ne­­ficiarii rundei de investiții sunt antreprenorii Diana Seredenciuc (35 de ani) și Andrei Perianu (37 de ani), care au pus bazele Bankata la începutul lui 2020, dar au început efectiv businessul în vara acestui an.

„E un startup de tehnologie. Noi com­pa­răm toate produsele bancare din piață și încercăm să le dăm utilizatorilor noștri posibilitatea să găsească produsul perfect pentru ei“, explică Diana Seredenciuc, care este și chief executive officer (CEO) al companiei. Concret, pe platforma Bankata sunt disponibile servicii de genul obținerii unui card de credit, cre­dite de nevoi personale, credite ipotecare și credite de investiții. Antrepre­norii intenționează însă ca în timp să per­fecționeze platforma și să adauge pe ea și servicii de asigurare sau utilități. Momentan, însă, recunosc cei doi fonda­tori, sunt la nivelul la care trebuie să educe publicul.

Modelul britanic

„Noi vrem să le spunem românilor că produsele bancare nu sunt rele, ci bune atâta timp cât le folosești cum trebuie“, detaliază Diana Seredenciuc. Ea spune că acest model de business este preluat din Marea Britanie, unde funcțio­nează încă din 1997 MoneySuperMarket, unul dintre cele mai mari comparatoare de produse financiare din lume. La rândul său, Bankata a început prin a compara pe platforma sa ofertele financiare ale băn­ci­lor locale. „E ca un Booking, dar este pentru produse financiare“, adaugă Andrei Perianu.

El recunoaște că businessul a fost favorizat și de pandemia de COVID-19, în sensul că în perioada restricțiilor sanitare multe bănci au redus semnificativ lucrul cu publicul, mutând multe operațiuni, pe care le desfășurau fizic în filiale, în mediul online. Până la momentul 2020, consumatorul de servicii financiare era obișnuit să se adreseze fizic unui consultant al băncii și „era foarte greu să schimbăm noi comportamentul ăsta“, mai spune Perianu. „Poate că dura și zece ani. Pe când aici s-a ge­­nerat un comportament nou instant.“

Bankata are deja parteneriate cu majoritatea băncilor prezente la nivel local, bănci despre ale căror servicii Seredenciuc spu­ne că sunt mult mai avansate decât în peri­oada premergătoare pandemiei. „Acum, fiecare bancă are trei-patru variante de carduri de credit, trei patru variante de credite personale, servicii de refinanțare. Și de aceea trebuie să le compari pe toate, pentru ca utilizatorul să știe care e cel mai bun pentru el“, detaliază CEO-ul Bankata, adăugând că un consumator de servicii fi­nan­ciare care se prezintă doar la o singură bancă nu are posibilitatea de a consulta în timp real și ofertele altor instituții de acest gen.

Iar pentru ca Bankata să fie cât mai vi­zibilă, antreprenorii fac multă muncă de marketing. „Încercăm să postăm cât mai mult conținut în platforma noastră, pentru că în felul ăsta Google ne ia pe noi ca pe o sursă de informație credibilă.“

Fără cash

Diana Seredenciuc spune că digitalizarea în zona bancară va avea succes și dacă cea mai mare parte a consumatorilor este motivată să nu mai utilizeze bani lichizi. E adevărat că pandemia a fă­cut să crească volumul plăților cu cardul, însă doar în anumite medii, unde exista deja o obișnuință pentru astfel de practici.

Își aduce aminte cum în anii trecuți, în zilele de salariu, oamenii formau cozi la ban­comate pentru a scoate toți banii care au intrat pe card. Acum salută implicarea unor emi­tenți de carduri care, relativ recent, au început să promoveze plățile fără bani lichizi.

„Companii gen MasterCard au dat POS (dispozitiv electronic point-of-sale, n.r.) gratis inclusiv celor care vând legume la marginea drumului și i-au pus și pe hartă“, mai spune Diana Seredenciuc, referindu-se la campania „Piața la Drum“, lansată în pri­mă­vara acestui an de MasterCard, în par­teneriat cu Asociația My Transilvania, prin care persoanele care vând legume la marginea drumului primesc POS-uri și sunt marcate în aplicația Waze, așa încât po­se­sorii de carduri să poată plăti fără cash pentru legume. Mai mult, spune antreprenoarea, acest gen de comercianți sunt mu­tați din zona gri în zona fiscalizată a co­merțului.

Experiența din Singapore

Cofondatorii Bankata au amândoi studii econo­mice și au lucrat perioade îndelungate în domeniul finanțe-bănci. Andrei Perianu a studiat la ASE, în București, completându-și studiile în Marea Britanie, la London Metropolitan Business School, cu specializarea International Business Finance. Diana Se­redenciuc este tot absolventă de ASE, însă cu specializarea Economia Mediului. După facultate a lucrat într-o casă de brokeraj, Swiss Capital, după care a ajuns la Citi­bank și apoi la UniCredit.

Și Andrei Perianu a început în brokeraj, la Tradeville, iar apoi la Citibank. În 2013, când Raiffeisen a cumpărat Citibank, Perianu a rămas în noua entitate, până anul acesta în august. Diana Seredenciuc a pre­fe­rat să se retragă. În 2015 a plecat în Singapore, unde a lucrat timp de doi ani pentru Sing Saver, un startup fintech care făcea parte dintr-un grup cu afaceri în Asia de Sud și Europa. Acolo l-a cunoscut pe un fost CEO de la MoneySuperMarket din Ma­rea Britanie, de la care a învățat acest mo­del de business. În 2017 a revenit în România, la trezoreria BCR.

Odată cu începutul pandemiei de COVID-19 a debutat și dezvoltarea fintech-ului Bankata, care a devenit operațional în august 2021, odată cu ridicarea primei runde de finanțare de 188.000 de euro. Pentru anul viitor, antreprenorii inten­­ționează să dezvolte platforma la nivel local și să adauge inclusiv o opțiune pentru plăți. Apoi au de gând să se extindă și la nivel regi­o­nal. Însă pentru a face acest nou pas în con­soli­darea businessului vor avea nevoie de noi runde de finanțare. De data asta, mult mai mari.

Avantajați de pandemie

În timp ce multe businessuri clasice au avut probleme în perioada de lockdown, mai multe companii de tip fintech au cunoscut o dezvoltare accelerată.

• NEOBĂNCILE. Cunoscute și drept challenger banks, se deosebesc de băn­­cile tradiționale prin faptul că sunt construite pe platforme digitale și mobile. Ele au apă­rut în lume în urmă cu aproximativ cinci ani. Monzo, Revolut sau Nubank sunt câteva dintre neobăn­cile cele mai cunoscute.
• BUY NOW, PAY LATER. În România, principala soluție de tip „cumperi acum, plă­tești mai târziu“ este oferită de fintech-ul Ravo Tehnologies, care operează sub brandul Mokka. Aceasta este și cea mai recentă metodă alternativă de plată, deja foarte populară la nivel global în special în rândul genera­ției Z și millennials. Pe sistemul ofe­rit de Mokka, rambursarea plăților se poate face într-un termen de la 3 la 24 de luni.
• BROKERAJ ONLINE. Platformele de tranzacțio­nare de acțiuni cu comision zero au cunoscut și ele un vizibil avans în pandemie. Robinhood, care a pătruns deja și în Europa, este cea mai cunoscută platformă de acest tip. Businessul a pornit inițial ca o aplicație mobilă și s-a dezvoltat rapid prin conceptul său nou de „demo­cratizare a finanțelor“.

Acest articol a apărut în numărul 130 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly