Băncile centrale vor fi nevoite să răspundă în acest an evoluției alarmante a inflației. Asta se traduce prin dobânzi mai mari, de la guverne la companii și populație

Cu un nivel anual al inflației estimat de Eurostat la 6,7%, România a încheiat 2021 pe locul al șaselea la nivel european în privința scumpirilor. Rate superioare au fost consemnate în general în regiune, semn că Europa Centrală și de Est a fost mai afectată de scumpiri decât statele din Vest, media inflației din UE fiind de 5,3%, iar cea din Zona Euro – de 5%.

Creșterea prețurilor de la nivel european a fost explicată drept o consecință a crizei energetice, dar și a blocajelor de pe lanțurile globale de aprovizionare, unde oferta nu a reușit să facă față cere­rii postpandemie. Dacă, în toamna anului trecut, decidenții politicilor monetare au tratat fără mari emoții scumpirile, ar­gu­mentând că inflația este tranzitorie, investitorii se așteaptă acum la majorări de dobânzi în toate marile economii ale lumii. Pentru că scumpirea banilor este, de decenii bune, cea mai la îndemână so­luție pentru a pune capăt scumpirii bu­nu­­­rilor și serviciilor.

Zona Euro a raportat în decembrie o creștere a prețurilor de 5%, un record de la înființarea monedei unice europene. Germania, cea mai mare economie din UE, a înregistrat, potrivit calculelor institutului Ifo din München, un avans mediu al prețurilor de 3,1% în 2021, cel mai ridicat nivel al ultimilor 30 de ani. Inflația din SUA a înregistrat o creștere de 7% în de­cembrie, maximumul ultimelor patru decenii.

Semnal

Piețele nu au rămas indiferente în fața acestor procente. În Europa, poate cel mai puternic semnal vine din Germania. La ju­mătatea lunii ianuarie, randamentul „bon­durilor“ germane pe zece ani, do­bândă de referință pentru calculul costu­rilor de împrumut de pe continent, a trecut în teritoriu pozitiv, pentru prima dată din 2019.

Evenimentul are o însemnătate „sim­bo­lică“, după cum a punctat și economistul-șef al băncii olandeze ING, Carsten Brzeski, deoarece „ilustrează o schimbare generală a politicii monetare în SUA, dar și în Zona Euro“. Dacă, în ultimii aproape trei ani, investitorii erau dispuși să plătească pentru a împrumuta guvernul federal, inflația și perspectiva ca marile bănci centrale să întărească politica monetară prin renun­țarea la stimulente și majorarea dobânzi­lor au schimbat roata. Creșterea costurilor de împrumut ale Germaniei va pune presiune inclusiv pe dobânzile la care se împru­mută România. Dacă titlurile sigure emise de Berlin devin mai „atractive“ pentru investitori ca urmare a creșterii randamentului, dobânzile la care vor fi dispuși să fi­nanțeze România, situată pe penultima treaptă recomandată investițiilor în clasamentele agențiilor de rating, la un pas de junk, vor crește la rândul lor. Iar România se află deja în fruntea regiunii din perspectiva costurilor de fi­nan­țare, dobânzile pe termen lung fiind cu un punct procentual peste cele din Unga­ria, țară ce ocupă locul secund în această privință.

La sfârșitul lunii decembrie, rata dobânzii pe termen lung a crescut la 5,37%, potrivit datelor Eurostat, dublu față de nivelul din ianuarie 2021, când România reușea să se finanțeze la costuri de sub 3%. Media europeană s-a menținut la 0,62%, iar cea din Zona Euro – la 0,14%.

Statul român trebuie să împrumute în acest an 145,4 miliarde de lei, circa 11% din PIB, pentru a finanța rostogolirea datoriei publice și deficitul bugetar. Suma este cu circa 10 miliarde de lei mai mare de­cât cea din 2021, în contextul în care dobânzile plătite anul trecut în contul acestor îm­pru­muturi au cântărit cu 20% mai mult în bu­get. Iar tendința se va men­ține.

BNR

Avansul rapid al inflației va determina conducerea Băncii Naționale a Româ­niei (BNR) să continue ciclul de majorare a dobânzilor, chiar dacă acesta se va produce cu pași mărunți. Oficialii BNR au dat de înțeles că vor calibra dobânzile în așa fel încât creșterea costurilor de finanțare să nu aibă efecte negative asupra activității economice.

„Banca națională a semnalat continua­rea procesului de normalizare a politicii mo­netare cu un ritm gradual, pentru contracararea presiunilor inflaționiste și anco­rarea așteptărilor privind dinamica pre­țu­rilor de consum pe termen mediu, în con­vergență spre intervalul-țintă“, notează Andrei Rădulescu, director de analiză ma­croeconomică la Banca Transilvania, într-un raport pe tema minutei ședinței BNR din ianuarie.

La ultimele două ședințe, BNR a majorat dobânda-cheie de politică monetară cu câte 0,25 de puncte procentuale, la 2% pe an. Analiștii se așteaptă ca aceasta să urce la 2,5-2,75% în acest an, ca urmare a presiunilor pe care criza din energie le va exercita asupra prețurilor.

Creșterea dobânzii BNR va antrena o creștere generalizată a costurilor de finan­țare, aceasta fiind cea care „dă tonul“ do­bân­zilor din piață. O „scumpire“ a creditului ar putea afecta volumele, după un an în care sectorul bancar a marcat o revenire solidă din criza generată de pandemie.

Soldul creditului direcționat companii­lor a crescut în noiembrie cu 19,3% year-to-date (ytd), la 158,1 miliarde de lei (31,6 mi­liarde de euro), „evoluție determinată de climatul investițional pozitiv și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare (inclusiv în contextul accelerării inflației)“, notează Andrei Rădulescu.

De asemenea, creditul acordat popula­ției s-a majorat cu 9,4%, la un sold de 163,9 miliarde de lei (32,8 miliarde de euro), în perioada ianuarie-noiembrie: componentele consum și locuințe au urcat cu ritmuri de 5,5% ytd (la 62 miliarde de lei – 12,4 mi­li­arde de euro), respectiv cu 11,8% ytd, la 99,7 miliarde de lei (19,9 miliarde de euro).

Datele băncii centrale arată că în ultimul an, în ciuda avansului accelerat al inflației, dobânzile din piață au înregistrat scăderi de circa un punct procentual. Astfel, do­bânda medie solicitată de bănci la credi­tele noi de retail pentru consum era de 9% în noiembrie, față de 9,85% în noiembrie 2020. Similar, costul creditelor ipotecare noi în lei a scăzut la 4,07%, de la 5,15% cu un an înainte. În ceea ce privește costurile creditelor corporate, acestea erau, în medie, de 4,67%, nivel similar cu cel din no­iembrie 2020. Statisticile BNR indică majorarea creditelor noi în lei acordate popu­la­ției și companiilor, cu dinamici medii anuale de 43,2%, respectiv 25,1% în perioada ia­nuarie-noiembrie 2021.

În acest context, băncile de la nivel local au raportat o consolidare a profitabilității. Rezultatul financiar net agregat la nivelul întregului sistem a fost de 6,5 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) în septembrie, în creștere cu 41,1% față de anul precedent.

2022 s-ar putea dovedi mai puțin generos, în special având în vedere provocările care se prefigurează la adresa economiei reale. Minuta celei mai recente ședințe BNR avertizează asupra persistenței unor in­certitudini „legate de capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sis­tării măsurilor de sprijin guvernamental, dar și în contextul costurilor ridicate cu energia și alte materii prime, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la re­struc­turări sau falimente“. O creștere a dobânzilor ar aduce noi probleme.

Disciplina la plată

Din perspectivă sectorială, cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante se înregistrează în construcții, industria prelucrătoare și utilități, populația fiind cel mai bun platnic debitor al sistemului bancar.

• RISCURI. Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se numără prin­tre cele patru riscuri siste­­mice la adresa stabilității financiare, identificate de BNR în raportul din decembrie. Acesta este perceput drept ridicat.
• NEPERFORMANȚĂ. Riscul de credit se menține important la nivelul portofoliului bancar, deși rata creditelor neperformante și-a conti­nuat tendința de scădere. Astfel, în cazul portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare, indicato­rul a ajuns la 5,8% la finalul lunii septembrie 2021, în timp ce în cazul creditelor de retail, acesta a fost de 3,3%.
• Imobiliare. Un alt aspect important, care poate influența dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante, ține de evoluția pie­ței imobiliare, unde, pe de o parte, segmentul rezi­dențial a înregistrat o accelerare a activității, iar pe de altă parte, piața comercială a con­sem­nat un recul.

FOTO: Laszlo Raduly