Băncile au prosperat în 2018 de pe urma creditării. Ce le așteaptă anul acesta?

Creditarea a rotunjit profitul sistemului bancar local în 2018, însă materiali­za­rea unor riscuri ar putea încetini substanțial activitatea din acest an.

Acest articol a apărut în numărul 63 (15 – 28 aprilie 2019) al revistei NewMoney

Anul trecut a marcat o consolidare a pro­fitului sistemului bancar, evoluție încura­jată de avansul creditării pe fondul creș­terii veniturilor și al încrederii consumatorilor, dar și ca urmare a eforturilor de cu­rățare a bilanțurilor, care le-au permis băncilor să elibereze provizioanele constituite în urma crizei.

Marii finanțatori ai economiei și-au men­ținut strategiile de creditare, împrumuturile acordate companiilor fiind un im­portant factor de creș­tere pentru băn­cile de top.

Grupul Banca Transilvania a devenit, oficial, cel mai mare grup financiar din România, în urma rezultatelor consemnate în 2018. Banca a înregistrat o creș­tere de 22,2% a creditelor și avansurilor acordate clienților, la 35,5 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro). Profitul net de 1,2 miliarde de lei (0,25 miliarde de euro), în ușoară creștere față de 2017, a fost puter­nic sprijinit de eficientizarea activității. Ve­niturile operaţionale au consemnat o creș­tere de 34,3%, în vreme ce cheltuie­lile s-au diminuat cu peste 38%. Creșteri s-au consemnat și în ceea ce privește ve­ni­turile din dobânzi (37%), respectiv din comisioane (19,6%).

BT a încheiat 2018 cu un portofoliu de credite acordate IMM-urilor de 15,5 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro), un sold de credite ipotecare de 11 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro) și o cotă de piață de 21% pe segmentul de carduri. Clujenii s-au poziționat ca o bancă deschisă antreprenorilor, investind în ultimii ani în produse de finanțare ce pot fi accesate de com­­paniile mai tinere sau mai mici. În 2017, spre exemplu, 40% din companiile nou-înfiinţate s-au împrumutat de la BT.

CREDIT IPOTECAR. Pentru BCR, principa­lul motor de creștere a portofoliului a fost segmentul de retail. Creditele şi avansurile acordate clienților au crescut cu 8,7%, la 36,4 miliarde de lei (7,8 miliarde de euro), în principal datorită creșterii susținute a creditelor acordate persoanelor fizice.

BCR a acordat în 2018 credite de retail în valoare de 8 miliarde de lei. Cu o cotă de piață de 22%, banca este cel mai mare finanțator din cadrul programului „Prima Casă“, cu o cotă de piață de 35%, respectiv 1,3 miliarde de lei anul trecut. Valoarea creditelor ipotecare acordate prin propriul produs de finanțare s-a ridicat la 1,6 miliarde de lei. Per ansamblu, banca a înregistrat anul trecut o scădere cu aproximativ 66% a volumului de credite noi garantate, la 2,8 miliarde de lei. Cre­di­tele negarantate au consemnat o scădere de 50% față de anul anterior, la 3,5 miliarde de lei. În sectorul corporate, BCR a vândut credite noi de 7,1 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro), consemnând o creștere de 10% a portofoliului de credi­te pentru companiile mari, de circa 15% în ca­zul IMM-urilor, res­pectiv 32% în cazul mi­croîntre­prinderilor. Principalele sectoare finanțate de austrieci au fost pro­duc­ția (28,6%), administrația publică și apă­rarea (18,2%) și comerțul (14,8%).

OGLINDA ECONOMIEI. BRD, a treia mare bancă din România, a consemnat în 2018 cel mai mare profit, pe fondul creşterii veni­­turilor și al scăderii costurilor cu riscul (eliberarea provizioanelor, rezultatul anilor de „albire“ a bilanţurilor prin reducerea portofoliilor de credite neperformante). Profitul net al grupului a fost de 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 10,6% față de anul precedent (23,6% – excluzând elemen­tele nerecurente, respectiv vânzarea unor acţiuni VISA) – cel mai mare de la ni­ve­lul sectorului financiar local. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 15,7%, iar cele din comisioane, cu 4,5% (pe fondul evolu­ției dinamice a activității pe segmentul car­durilor). Banca le-a transmis investitorilor că evo­luția creditării din 2018 a fost influ­en­­țată de evoluția economiei, marcată de o încetinire a ritmului de creștere. Avansul produsului intern brut, susținut de consumul privat și descu­rajat de o rată slabă a investițiilor companiilor, a fost replicat și la nivelul portofoliului BRD, banca remarcând o „înclinație semnificativă spre eco­no­misire“. Creditele nete, inclusiv crean­țele din leasing, au cres­cut cu 4% în 2018, impulsionate atât de portofoliul retail, cât și de cel corporate. Creditele de retail au crescut cu 3,7%, pe fondul cererii susținute de credite pentru locuințe (4,6%) și de con­sum negarantate (7%).

În cazul Raiffeisen Bank, creșterea a venit în special datorită creditelor accesate de companii. Portofoliul de credite s-a majorat cu aproape 20% în 2018, banca finali­zând anul cu un profit de 881 de milioane de lei (0,2 miliarde de euro), în creștere cu 80% față de anul anterior.

Astfel, volumul net de credite al băncii s-a majorat cu 19% și a ajuns la 26,7 miliarde de lei (5,7 miliarde de euro), impulsio­nat în special de segmentul corporate: pentru companiile mari și medii, creșterea a fost de 23%, pentru IMM-uri – de 13%, în vreme ce împrumuturile nete acordate per­soa­nelor fizice au avansat cu 10%. Raiffeisen Bank are în portofoliu peste două milioane de clienți persoane fizice, 91.000 de IMM-uri și 5.700 de companii mari și medii.

PERSPECTIVE. Începutul anului a marcat o ușoară scădere a creditării în lei. Creditul neguvernamental în monedă națională (creditul în lei reprezintă peste 60% din portofoliul băncilor și mare parte din creditul nou-acordat de acestea în ultimii ani) s-a contractat cu un ritm lunar de 0,4%, la 164,9 miliarde de lei în ianuarie, pe fondul declinului componentei companii cu 1,4%, la 69 de miliarde de lei, notează Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Tran­silvania. Pe segmentul populație s-a înregistrat un avans lunar de doar 0,3%, la 95,9 miliarde de lei.

Economistul BT se aşteaptă la o decele­rare a creditului neguvernamental în ur­mătorii ani. Acesta ar urma să înregistreze un avans de doar 4,5% în 2019, 3,5% în 2020 și 3,6% în 2021. „Printre factorii de risc și provocările pentru dinamica secto­rului bancar din România în trimestrele următoare, menționăm: evoluțiile macrofinanciare din principalele blocuri econo­mice ale lumii (SUA, China, Zona Euro); mix-ul de politici economice, tensiunile pu­blice și contextul electoral pe plan intern; tensiunile geopolitice regionale; mo­di­ficarea structurală a modelului de business (încorporarea Revoluției Digitale, ma­jorarea expunerii pe servicii bancare de investiții și contribuția la dezvoltarea pie­ței de capital)“, punctează Rădulescu.

Diminuări ale ritmului de creditare anti­cipează și economiștii băncii UniCredit, care menționează ca factor de risc înceti­nirea economiei. „Creditarea nouă a fost stimulată în 2018 de creditele ipotecare și de creditele în lei acordate companiilor, susținute de garanțiile de stat și de dezvol­tarea pieței imobiliare și a comerțului cu amănuntul. Ambii factori ar putea avea o contribuție mai redusă în 2019“, este de părere Dan Bucșa, economist-șef la UniCredit pentru Europa Centrală și de Est.

Un factor de risc menționat de majoritatea analiștilor îl reprezintă impactul OUG 114, care a introdus taxa pe activele bancare. Deși ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, estima că varianta cea mai re­centă de calcul a taxei va avea un impact de sub un miliard de lei asupra bilanțului băncilor, formula ar putea duce la descurajarea economiei reale. Noua formulă prevede excluderea din baza de impozitare a titlurilor de stat și a acti­velor garantate de stat. În consecinţă, băn­cile s-ar putea orienta către finanțarea sta­tului și către programe de tipul „Prima Casă“, pentru a-și optimiza fiscal bilan­țurile.

Impulsuri fiscale

Cea mai recentă formă a taxei pe active introdusă prin OUG 114 prevede un sistem de bonusare a băncilor.

• Cerințe. Băncile și-ar pu­tea înjumătăți taxa pe active datorată statului în si­tua­ția în care fie își majo­rează cu 8% pe an portofoliul de cre­dite neguvernamentale, fie își reduc marja de dobândă (diferența dintre dobânda la creditele acordate și do­bân­da la depozitele atrase) la 4%. În situația în care ating ambele obiective, băncile nu vor datora acest impozit.
• Obstacole. Ținta de majorare a creditării este apropiată sau chiar sub rezultatele consemnate de multe dintre băncile din România în 2018. Cu toate acestea, la nivelul sistemului, avansul creditării a fost de sub 7% anul trecut, iar pentru anul curent estimările sunt în scădere, pe fondul încetinirii activității econo­mice. În ceea ce priveşte marjele, acestea au fost de 6,7%, în creştere în prima parte a anului.
• Consecințe. Excluderea din baza de calcul a taxei pe titlurile de stat și pe credi­tele garantate de stat ar pu­tea impulsiona sistemul să aloce resurse mai mari cre­ditării statului și a progra­melor de tipul „Prima Casă“, în defavoarea alocării de re­surse pentru finanțarea eco­nomiei reale.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney