Banca Angliei a majorat joi rata dobânzii de la 2,25% la 3%, cea mai mare creştere din 1989. Regatul Unit riscă să intre în cea mai lungă perioadă de recesiune din istorie
Banca Angliei a majorat joi rata dobânzii de referinţă de la 2,25% la 3%, aceasta fiind cea mai mare creştere din 1989 încoace, şi a avertizat asupra perspectivelor „foarte dificile” ale economiei, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.
Banca centrală prognozează că inflaţia va atinge un maxim al ultimilor 40 de ani, de aproximativ 11% în trimestrul actual, şi spune că Marea Britanie a intrat deja într-o recesiune care ar putea dura doi ani, mai mult decât în timpul crizei financiare din 2008-2009.
Banca Angliei estimează că economia Marii Britanii a intrat în recesiune în al treilea trimestru din 2022 şi că recesiunea va dura până la jumătatea anului 2024, ceea ce va duce la o scădere a economiei cu 2,9%. Chiar dacă nu va fi cea mai pronunţată, ar fi perioada cea mai îndelungată de recesiune de când se ţin astfel de evidenţe, la sfârşitul anilor 20, a precizat banca.
Recesiunea este definită ca fiind momentul în care economia unei ţări se contractă timp de două trimestre la rând. Companiile câştigă mai puţini bani, salariile pot scădea, iar şomajul creşte.
Şomajul în Marea Britanie ar urma să crească constant până la 6,4% la sfârşitul anului 2025, de la 3,5% în prezent, cel mai scăzut nivel de la mijlocul anilor 1970, estimează Banca Centrală.
Cea mai mare creştere a ratei dobânzii din ultimii 33 de ani
Decizia sa de joi reprezintă cea mai mare creştere a ratei dobânzii din ultimii 33 de ani (cu excepţia unei încercări eşuate de a susţine lira sterlină în „Miercurea neagră” din 1992) şi a fost în conformitate cu aşteptările economiştilor, dar nu a fost unanimă, precizează Reuters.
Este a opta majorare a ratei dobânzii în mai puţin de un an pe care o operează Banca Angliei, iar rata de referinţă de 3% este la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008.
Această majorare uriaşă a ratei dobânzii vine însă în concordanţă cu măsurile luate recent şi de Rezerva Federală americană, şi de Banca Centrală Europeană.
Elaborarea politicilor Băncii Angliei este îngreunată în special de lipsa de claritate în ceea ce priveşte viitoarea politică guvernamentală. De la ultima şedinţă a Băncii Angliei, pieţele financiare britanice au trecut printr-o perioadă de turbulenţe fără precedent, iar perspectivele economiei s-au deteriorat.
„Minibugetul” fostului prim-ministru Liz Truss de la sfârşitul lunii septembrie – cu promisiunea sa nesustenabilă de reduceri de impozite – a prăbuşit lira sterlină, a prăbuşit preţurile obligaţiunilor, a declanşat haos pe pieţele ipotecare şi a determinat o intervenţie de urgenţă a Băncii Angliei pentru a salva fondurile de pensii de la insolvenţă.
Chiar dacă planurile lui Truss de reducere a impozitelor au fost în mare parte abandonate de atunci, restabilind calmul pe pieţe şi reducând aşteptările privind inflaţia pe termen mediu, creşterea preţurilor la alimente şi energie menţine inflaţia ridicată. Rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,1% în septembrie, de la 9,9% în august, revenind la maximul ultimilor 40 de ani atins în iulie.
Factorii de decizie ai băncii centrale aşteaptă acum ca guvernul să anunţe bugetul la 17 noiembrie pentru mai multe detalii privind planurile de cheltuieli şi politicile fiscale, care ar putea influenţa ceea ce se va întâmpla cu inflaţia anul viitor.
