Băieți deștepți, pe cont propriu: Ce avantaje ai dacă îți produci singur energia electrică

Mihai Nicuț 29/09/2020 | 10:39 Financiar
Băieți deștepți, pe cont propriu: Ce avantaje ai dacă îți produci singur energia electrică

Cu viteza melcului, încep să apară și în România prosumatorii, micii producători casnici de energie electrică. Statul a sprijinit mai mult declarativ decât faptic fe­no­menul. Și pare că mai mult a încurcat decât să ajute, dar mai încearcă o dată.

Mai întâi, pentru cine nu știe încă: prosumatorul este un hibrid, este și producător, și consumator de energie electrică. Odată cu evoluția tehnologică a energiei regene­rabile și, concomitent, cu scăderea prețu­ri­lor echipamentelor, tot mai mulți oameni obișnuiți au ales să aibă acest statut: își pro­duc singuri electricitatea de care au ne­voie și vând surplusul dacă produc mai mult decât consumă.

Simplificat tehnologic, e nevoie de câ­teva panouri fotovoltaice instalate pe aco­perișul casei sau pe sol, care convertesc energia luminoasă în energie electrică, un invertor care face ca acea energie să fie con­vertită pentru a putea alimenta „la priză“ orice echipament din casă, un contor inteligent și, eventual, un sistem de acu­mulatori prin care, dacă nu doriți să „văr­sați“ în rețeaua electrică energia pro­dusă în plus față de cât consumați, o pu­teți stoca pentru a fi folosită când nu mai produceți, de exemplu, noaptea.

Pornită inițial ca un hobby acum mulți ani, producția casnică de energie electrică este deja o componentă importantă a sistemelor energetice – există zeci de mii de astfel de prosumatori în statele dezvoltate și este chiar subiect al strategiilor energe­tice naționale, inclusiv a noastră.

„Un rol important în echilibrarea SEN (Sistemul Energetic Național, n.r.) îl vor avea rețelele inteligente și managementul cererii de energie, inclusiv prin creșterea rolului comunităților locale și al prosumatorilor care ar putea deține și capacități de sto­care“ – iată una dintre referirile la prosumatori din strategia energetică a Româ­niei pentru perioada 2020-2030, ultima apărută.

Merită să devii prosumator?

Înainte de aspectele sistemice, să încercăm să răspundem la întrebarea de bază: merită să devii prosumator? Un sis­tem fotovoltaic mic de 3 kW on grid pleacă de la circa 22.000 de lei, fără acumu­latori, și cu montaj și conectare la rețeaua electrică la care este racordată locuința – puteți găsi oferte la zeci de firme. Un astfel de sistem produce, amplasat corect și într-o zonă însorită, circa 4.000 kWh pe an. Să zi­cem că locuința dumneavoastră con­sumă 250 kWh lunar, pe care nu îi mai luați din rețea, ci vi-i produceți singur, fără cost. Vă mai rămân, așadar, 1.000 kWh, într-un an, pe care îi vindeți în rețea. Firma de dis­tri­buție a electricității la care aveți conec­tată locuința este obligată să preia energia, iar furnizorul cu care aveți contractul este obligat să vă plătească pentru energia livrată.

Dacă ați consuma din rețea cei 250 kWh lunar, într-un an ați plăti o factură de circa 2.000 de lei, pe care nu îi mai plătiți pentru că v-ați produs energia acasă. Pentru cei 1.000 kWh pe care îi vindeți în rețea, veți primi un preț, care este reglementat de stat (prețul mediu ponderat al anului pre­ce­dent de pe piața spot de energie de la Bu­curești) și care, pentru acest an, este de circa 25 de bani/kWh. Așadar, pe lângă cei 2.000 de lei economisiți, mai primiți 250 de lei pentru energia livrată. Deci, vă amor­ti­zați investiția în mai puțin de zece ani, iar pe­rioada scade cu cât consumul dumnea­voastră este mai mare, în baza acestei logici simple: un kWh produs acasă este gratuit, unul „luat“ din rețea costă și 65 de bani, iar acest din urmă preț ar putea crește în anii ce vin.

Doi ani irosiți“

În toamna anului 2018, Ad­ministrația Fondului pentru Mediu (AFM) dădea primele detalii despre pro­­gramul guvernamental denumit mai apoi generic „Casa Verde Fotovoltaice“, care ar fi urmat, cel puțin în teorie, să im­pul­sio­neze apariția prosumatorilor: orice român interesat primește o subvenție de 20.000 de lei, dar nu mai mult de 90% din costurile totale ale unei instalații fotovoltaice cu o putere de cel puțin 3 kW, legată la rețea. Programul se derulează prin intermediul firmelor de instalatori validate de AFM, cererile se depun printr-o aplicație informatică. Programul, destul de birocratic în sine, s-a dovedit a fi un semieșec, din cauza întârzierilor și a suspiciunilor de fraudă.

Iată ce ne-a spus pe această temă Ma­rian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România, care se ocupă de ani buni în detaliu de chestiunea prosumatorilor în România. „Acum doi ani, se promi­tea că legea care a dat naștere termenului de prosumator va stârni o revoluție. Cetă­țeni din toate colțurile țării ar fi trebuit să își dorească să producă singuri și mai curat energia, așa cum o fac deja alți europeni. Deși pasul spre recunoașterea acestui nou jucător pe piața de energie a fost im­portant, mecanismul de stimulare a pro­sumatorilor a fost gândit greșit. Remune­rarea pentru energia vândută de prosumatori a fost stabilită intenționat la un nivel scăzut, făcând nerentabile investițiile din bu­zunarul propriu. S-a promis, în schimb, un program de finanțare generos, cu granturi care să acopere până la 90% din pro­iecte, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu. Din păcate, programul s-a dovedit a fi un hățiș birocratic și de incom­petență ce a blocat accesul la energie verde pentru multe mii de cetățeni și a fost extrem de «eficient» în înghețarea pieței de fotovoltaice pentru cel puțin doi ani. Din cele 33.000 de finanțări promise inițial, doar 14.000 au ajuns la stadiul de a fi aprobate, iar primele instalări de-abia au înce­put. Cu alte cuvinte, cel puțin până acum, au fost doi ani irosiți și programul mai mult a împiedicat dezvoltarea naturală a pie­ței decât să încurajeze suplimentar apariția a zeci de mii de prosumatori.“

Vestea bună este că autoritățile au promis că vor relua programul anul viitor. Nu putem spera decât că acesta va crește nu­mărul prosumatorilor, care este foarte mic încă în România.

„Dinamica apariției prosumatorilor este încă scăzută. Conform datelor de la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, n.r.), la finalul lunii mai erau doar 514 prosumatori în România (455 persoane fizice, 59 persoane juridice). Foarte puțin, pentru o țară cu potențialul României. Ca reper, un studiu comandat de Comisia Europeană și publicat în 2017 spunea că potențialul teoretic al țării noastre ar fi de 3,36 milioane de prosumatori rezidențiali. Din punctul nostru de vedere, este necesară transpunerea directivei europene pe energie regenerabilă în legislația națională cât mai repede și mai avantajos pentru prosumatori. Ajutorul din partea sta­tului trebuie să vină sub forma unor legi și reglementări bune, a unui sprijin financiar gândit inteligent, dat tuturor cetățenilor interesați să devină prosumatori“, mai explică Marian Mândru.

Comparații? În Franța, toamna trecută erau circa 400.000 de persoane fizice deți­nătoare de instalații fotovoltaice, dintre care 58.000 erau prosumatori.

100.000 de euro de la stat

Guvernul a gândit și o schemă de sprijin și pentru firmele din sectorul de hoteluri și restaurante care a devenit recent și lege.

  • BANI NERAMBURSABILI. Prin programul „Electric Up“, IMM-urile din HORECA pot primi o finanțare nerambursabilă de până la 100.000 de euro pentru instalarea de pano­uri fotovoltaice cu puteri cuprinse între 27 și 100 kW și/sau stații de încărcare pentru ma­șini electrice și hibride plug-in de 22 kW.
  • DIN OCTOMBRIE. „Potrivit calendarului pe care noi ni l-am propus, începând din luna octombrie trebuie să fie lansat deja apelul pentru beneficiari“, a spus șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

Acest articol a aparut în numărul 99 al revistei NewMoney