Avertismentele lui Isarescu: Ce trebuie să facă urgent Guvernul ca să nu bage țara în criză

Sebastian Popescu 08/08/2018 | 16:08 Ştiri
Avertismentele lui Isarescu: Ce trebuie să facă urgent Guvernul ca să nu bage țara în criză

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu prevede o creștere economică mult mai mică față de cea de 5,5% estimată de Guvern și explică ce măsuri trebuie să ia executivul ca România să nu fie lovită de o nouă criză financiară.

Potrivit lui Isărescu, țara noastră va înregistra o creștere de aproximativ 4% în 2018, cu mult sub estimarea Comisiei Naționale de Prognoză, cu toate că, instituția ale cărei previziuni economice stau la baza politicilor economice ale statului a revizuit recent prognoza de creștere economică la 6,1% la 5,5%.

„Creşterea economiei probabil că se va duce spre 4% în acest an. Aici vedem potenţialul real de creştere al economiei. (…) La nivel mondial, s-a văzut că ţările care au apăsat prea tare pe acceleraţie şi au avut creşteri de 7%, apoi scădere spre 0 sau negativă (…) au progresat mai puţin, pe termen lung, de 20 de ani, decât cele care au mers cu 4-5%, constant, pe perioade mai îndelungate”, a este avertismentul lui Isărescu cu privire la economia românească, care  a crescut cu 6,9% în 2017, faţă de 2016.

Guvernatorul cere executivului să nu mai stimuleze cererea și să își mute atenția către investiții, ca banii românilor să rămână în țară. ”Rămâne dezirabilă menținerea unui echilibru între setul de măsuri fiscale și de venituri cu rol de stimulare a cererii agregate și, respectiv, cele de potențare a capacității productive a economiei. În acest fel, s-ar putea preveni reorientarea surplusului de cerere, atât din sectorul privat, cât și din cel public, către importul de bunuri și servicii, cu consecințele inerente asupra dezechilibrului extern”, se arată în Raportul privind inflația, publicat miercuri de BNR. ”Dacă vrem creștere economică mai mare trebuie acționat pe investiții și productivitate. Vrem creștere economică mai mare, trebuie să stimulăm potențialul economiei, nu numai cererea. Pentru că dacă stimulăm numai cererea, și ea este peste potențial, nu poate să fie decât două efecte: 1. creăm locuri de muncă în străinătate, adică importăm mai mult ca să acopere excesul de cerere și nu cred că e de dorit. E de dorit ca stimularea cererii să fie corelată cu potențialul economiei, ca economia să producă ceea ce se cere în plus. Sau creăm inflație ceea ce iarăși nu este de dorit”, a explicat Isărescu, potrivit Hotnews.ro.

De asemenea, Isărescu atrage atenția asupra reconfigurării bugetului și spune că adoptarea de măsuri fiscale compensatorii pentru menținerea deficitului bugetar în țintele propuse de autorități generează riscuri la adresa prognozei ratei anuale a inflației. „În contextul macroeconomic actual, este necesară în continuare implementarea consecventă a unui mix echilibrat de politici macroeconomice, esențială din perspectiva prevenirii unor efecte mai puțin dezirabile în economie”.

Un alt punct atins de Isărescu în raport îl reprezintă exporturile, care își vor continua avansul, însă vor cunoaște o atenuare de ritm comparativ cu anii precedenți.

”Exporturile de bunuri și servicii sunt așteptate să își continue avansul, după creșterea de 3,3% din trimestrul I, însă vor cunoaște o atenuare de ritm comparativ cu anii precedenți. Pe de o parte, avansul componentei va fi susținut de evoluțiile anticipat favorabile ale activității economice a principalilor parteneri comerciali, dar și de vânzările aferente sectoarelor integrate în lanțurile internaționale de valoare adăugată (precum producția mijloacelor de transport și ramurile conexe). Pe de altă parte, decelerarea dinamicii anuale are în vedere deteriorarea competitivității prin preț a produselor autohtone, în condițiile majorării alerte, încă din cursul anului trecut, a costurilor unitare cu forța de muncă, a căror evoluție se va reflecta și asupra costurilor de producție și, implicit, a prețurilor finale la consumatori. În sensul atenuării creșterii exporturilor de bunuri și servicii acționează și o serie de caracteristici structurale trenante ale economiei, precum lipsa sau calitatea deficitară a infrastructurii ori structura valorii adăugate obținute în procesele de producție, în contextul unui nivel încă redus al inovării”, mai arată Raportul citat.


Foto: Mediafax