Avertisment dur al Comisiei: Guvernul are două luni să găsească măsuri credibile de reducere a deficitului

Autoritățile de la București au mai puțin de două luni pentru a anunța măsurile care vor asigura atingerea țintei de deficit bugetar de maximum 3% din PIB, reiese dintr-o scrisoare transmisă de vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Valdis Dombrovskis, și de comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, obținută de cursdeguvernare.ro.

Avertismentul vine în contextul în care Comisia are cu totul alte estimări vizavi de evoluția economiei din România și a veniturilor bugetare ce ar urma să fie încasate în acest an. Mai exact, CE estimează o creștere economică de 4,4% din PIB (față de 5,2%, prognoza pe care a fost fundamentat bugetul) și un deficit bugetar de 3,6%, peste angajamentul asumat de România în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere. Guvernul este ceva mai optimist, estimând că va termina anul cu un deficit de 2,99% din PIB.

„Este important ca măsurile necesare pentru înscrierea în ținta de deficit și pentru ajustarea către MTO (obiectivul pe termen mediu, respectiv un deficit structural de maximum 1% din PIB, n.r.) să fie anunțate în mod credibil până atunci (până la publicarea prognozei de primăvară a Comsiei, în aprilie, n.r.)”, se arată în scrisoarea transmisă ministrului Finanțelor Publice, Viorel Ștefan.

Citește și: Dezastru în finanțele publice: cum arată execuția bugetară în prima lună din 2017

Citește si

Deficitul structural este un indicator ceva mai tehnic, cu ajutorul căruia este apreciată ”poziția” finanțelor publice. Calculul acestui deficit presupune eliminarea influențelor generate de o creștere economică peste potențial, cum este cea din România, puternic influențată de creșterea consumului. Deficitul structural al României a coborât la 2,5% în 2016 (de la 0,6% cu un an înainte) și este estimat să se apropie de 4% în acest an, potrivit prognozei Comisiei.

Deficitul bugetar mai mare calculat de Comisia Europeană este influențat de faptul că executivul european vede o creștere economică mai slabă decât Guvernul. Pe de altă parte, prognoza Comisiei pornește de la premisa că pe parcursul anului nu se vor adopta alte acte normative care să influențeze veniturile sau cheltuielile statului, în condițiil în care în platforma electorală a partidului care a câștigat algerile există astfel de promisiuni.

Țintele de deficit bugetar și de deficit structural au fost calculate în așa fel încât să permită dezvoltarea pe termen lung a statelor europene, fără ca această dezvoltare să ducă la o creștere nesustenabilă a datoriilor publice. Deficitul bugetar (diferența dintre încasările și cheltuielile statului) se adună an de an la datoria publică a unei țări. În România aceasta este de sub 40% din PIB la ora actuală, nivel considerat sustenabil (adică finanțabil pe termen lung).

În situația în care Guvernul depășește ținta de deficit, România riscă să intre în procedură de deficit excesiv și să fie amendată cu până la 0,2% din PIB. Deși aceste penalități sunt prevăzute de legislația europeană, niciun stat nu a fost sancționat până acum.

Scrisoarea CE a fost transmisă cu puțin timp înainte de publicarea execuției bugetare aferente primei luni a anului. Aceasta arată că veniturile bugetului general consolidat au scăzut cu 5,7% în ianuarie, în vreme ce cheltuiele au consemnat un avans de 3,5%.

FOTO: ec.europa.eu

Alexandra Pele

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.