Avertisment al mediului de afaceri: Nu vă atingeți de Pilonul II. Care ar putea fi consecințele
Membrii Romanian Business Leaders (RBL), cea mai vizibilă organizație a oamenilor de afaceri din România, consideră că orice declarație publică despre schimbarea sistemului de pensii trebuie făcută cu responsabilitate și într-un mod echilibrat, deoarece riscă să priveze antreprenorii locali de o sursă prin care își pot finanța creșterea și, mai mult, să vulnerabilizeze economia României în fața unei viitoare crize financiare.
RBL consideră că Guvernul poate trata în mod responsabil tema modificării sistemului de pensii, fără declarații prin care testează opinia publică și venind în fața partenerilor sociali, pentru consultări, cu studii de impact și propuneri scrise, în locul mesajelor transmise prin presă. „Credem că este important ca guvernanții să nu vulnerabilizeze întreaga economie și capacitatea țării de a se proteja în fața dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preț, urgențe pe termen scurt”, au precizat membrii organizației.
„Actualul sistem de pensii este singura reformă structurală din România care a rezistat, timp de un deceniu, tuturor alternanțelor la putere. Este un sistem care contribuie la dezvoltarea economiei, prin investițiile făcute pe piața de capital și prin faptul că oferă antreprenorilor români și autorităților publice locale o soluție alternativă de finanțare”, se arată în comunicatul emis de organizație.
Totodată, spun oamenii de afaceri din RBL, sistemul de pensii este parte din „sistemul imunitar” care poate ajuta România într-o nouă criză financiară: „în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piață, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziționa titlurile de stat românești vândute de aceștia”.
De ce vrea guvernul să modifice sistemul de pensii
După criza din 2008, bugetul asigurărilor sociale de stat, din care sunt plătite pensiile ce aparțin sistemului public de pensii (Pilonul I), a intrat în deficit. „Practic, numai două treimi din pensii sunt plătite azi din contribuțiile persoanelor active – iar treimea lipsă e compensată prin transferuri periodice de la bugetul de stat. Adică prin împrumuturi de la buget, care din acest motiv nu mai are resurse pentru investiții publice (infrastructură, sănătate, educație). Iar atunci când încasările la buget sunt mai slabe decât planificarea bugetară, Guvernul iese pe piețele de capital, locală și externă, și se împrumută pentru a acoperi acest gol de finanțare”, detaliază Dragoș Neacșu.
„Cu alte cuvinte, nu ne împrumutăm pentru a face autostrăzi – să legăm provinciile istorice și să modernizăm procesele de educație și serviciile medicale. Acoperim în schimb, din împrumuturi, obligații curente de plată – plata pensiilor, de exemplu”, explică omul de afaceri.
Ce efecte vor fi
Schimbările vor afecta, atât imediat, cât și pe termen lung, cei șapte milioane de români care participă acum la Pilonul II de pensii. „Dacă nivelul contribuției este redus, fie și temporar, fiecare participant pierde nu numai banii ce nu mai ajung în contul său personal de pensie (sistemul de pensii private), ci și efectul de multiplicare al acestora, prin investițiile făcute în numele lor de administratori profesioniști”.
Randamentul mediu obținut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuții lunare în conturi, în mai 2008, și până la sfârșitul anului 2015, este 5,37%, ceea ce îl situează pe primul loc în topul randamentelor obținute de sistemele de pensii private din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu de anul trecut, realizat de organizația Better Finance. Un nivel de 5% al randamentului mediu anual al unei investiții pe termen lung înseamnă că „valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuției lunare rămâne constantă”, explică Neacșu.
În anul 2008, când s-a declanșat criza, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect. „Ar fi fost foarte bine să fi fost funcționale, atunci, fondurile de pensii de azi, întrucât ar fi putut cumpăra obligațiunile vândute cu discounturi de peste 20% de străinii panicați. Și ar fi stabilizat mai rapid și mai eficient prețul acestora în piață, aducând câștiguri de capital milioanelor de români contributori”, a declarat Dragoș Neacșu, membru în Consiliul Director al RBL și CEO al Erste Asset Management.
Acum nouă ani, fondurile de pensii „nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituționali locali îl au în situații limită. Numeroși investitori instituționali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preț obligațiunile suverane ale României, așteptându-se la o prăbușire a economiei”, se mai arată în comunicatul RBL.
În prezent, mai precizează oamenii de afaceri, fondurile de pensii finanțează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alți investitori instituționali majori locali. Astfel, „este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanțatorii externi. Investitorii instituționali locali dețin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanțatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanțată prin obligațiuni suverane. Tendința așteptată de evoluție a sectorului de pensii este ca investițiile să fie extinse spre instrumente de datorie și participații în companii antreprenoriale românești”, a încheiat RBL.
FOTO: Mediafax
