De ce se blochează autostrăzile când vine viscolul? O întrebare veche cu răspuns simplu
România are circa 750 de kilometri de autostradă, fragmentați în sudul și vestul țării. Când sunt lovite de ninsori viscolite, aceste drumuri de mare viteză, în special cele din Bărăgan, devin imediat impracticabile, dovadă – ceea ce se întâmplă în aceste zile. Aparent însă, soluția problemei este simplă.
Motivul principal pentru care autoritățile sunt nevoite să închidă autostrăzile stă în lipsa unor perdele forestiere, care să protejeze, alături de parapeții din beton, drumurile de ninsoarea spulberată. O rezolvare simplă, dar care nu a fost pusă în practică încă. Specialiștii spun că, pentru a fi protejată de viscol, infrastructura rutieră existentă în țara noastră are nevoie de peste 1.700 de kilometri de astfel de bariere de pădure. În ultimele două decenii, au răsărit însă doar câțiva kilometri.
Prima perdea forestieră de după anul 2000, lungă de opt kilometri, a fost plantată în 2014, lângă Fetești, pentru protejarea unui tronson scurt din Autostrada Soarelui (A2). Puieții sădiți atunci erau din speciile frasin, ulm de Turkestan, pin negru, sălcioară, păducel și măceş. Romsilva avea în plan continuarea programului, dat fiind faptul că existau „perdele de protecţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe o suprafaţă de 700 de hectare, necesarul fiind de aproximativ 20.000 de hectare”, a declarat directorul Regiei Naționale a Pădurilor, la acea dată, Adam Crăciunescu, potrivit Mediafax.
O Ordonanță de urgență din 2016, prin care se urgentează procedura de expropriere pentru plantarea de perdele forestiere, din motiv „de utilitate publică”, a fost promulgată de Klaus Iohannis, în 2017. În nota de fundamentare este amintită o teamă observată în rândul proprietarilor de terenuri, care îngreunează procedurile.
„Proprietarii de terenuri agricole sunt foarte reticenţi la acţiunea de realizare a perdelelor forestiere datorită divizării proprietăţilor funciare, a limitării accesului la proprietăţi, în unele cazuri şi a temerii nejustificate că prin înființarea acestor perdele proprietarii îşi vor pierde dreptul de proprietate asupra terenurilor respective”, se arată în nota de fundamentare a OUG nr.50/2016 pentru modificarea Legii nr.289/2002.
Potrivit legii, proprietarii de terenuri fie rămân proprietari pe pădurea care va răsări, fie sunt expropriați, în cazul în care nu sunt de acord cu împădurirea locului.
Perdelele forestiere se plantează primăvara și toamna și protejează inclusiv culturile agricole, nu doar de ninsorile viscolite, ci și de vânturile calde care seacă pământul, vara.
FOTO: Mediafax
