Au trecut 77 de ani de la cutremurul devastator după care s-a făcut prima hartă seismologică a României. Ce trebuie să ne îngrijoreze
10 noiembrie 1940. La ora 3.39, dimineața, se înregistra un cutremur cu intensitatea de 7,4 pe scara Richter, cu epicenntrul în Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Măsurătorile ulterioare au arătat că magnitudinea seismului ar fi fost de 7,7.
Cutremurul din noiembrie 1940, care a durat 45 de secunde, este considerat primul cel mai devastator din istoria modernă a României. În urma acestui cutremur, geologul Ion Atanasiu a început să realizeze prima hartă seimică a României. Foarte informații despre numărul real al victimelor și al pagubelor materiale la cutremurul din 1940 nu au fost făcute publice, ele fiind cenzurate din cauza războiului. Se presupune că în urma seismului au murit peste 1.000 de oameni, dintre care 300 – 500 doar în București. Alte circa 4.000 de persoane au fost rănite în toată țara.
Cel mai mare dezastru s-a înregistrat la blocul Carlton (foto) de la intresecția dintre strada Regală cu bulevardul Bălcescu, pe atunci Brătianu. Considerat cea mai modernă clădire din Bucureștiul interbelic, blocul cu 12 etaje s-a prăbușit și apoi subsolul a luat foc și s-a inundat cu apă. Nimeni nu ar fi scăpat cu viață. Au fost 140 de victime, însă unii martori care au lucrat la operațiunile de salvare susțin că ar fi fost, totuși, nouă supraviețuitori. Proiectantul, G.M Cantacuzino, și constructorul au fost considerați vinovați și condamnați la închisoare. Ca urmare a seismului din 1940, structura mai multor clădiri înalte a fost afectată, iar peste 180 de case erau în pericol de surpare.
Studiile ulterioare au arătat că majoritatea clădirilor construite în București în perioada interbelică erau din beton armat. Calculul acelor construcții nu prevedea riscul seismic, ele copiind modelul german. Este cunoscut că Germania nu prezintă risc seismic.
Acum, la 77 de ani după cutremurul devastator din 1940, mai multe clădiri istorice din zona centrală a Bucureștiului se află în situația de atunci. Structura din beton armat nu corespunde normelor seismice după care se fac acum construcțiile. Asta este și cauza pentru care majoritatea clădirilor de acest gen sunt încadrate în grupa I de risc seimic, practic clădirile cu bulină roșie. Asta este și cauza pentru care toate aceste clădiri trebuie consolidate cât mai repede.
Revenind la cutremurul din 1940, acesta a fost resimțit în nord, până aproape de Moscova, iar în sud a trecut de Istanbul. Datele vremii arată că 1940 a fost caracterizat printr-o activitate seismică susținută cu mai multe cutremure cu magnitudini cuprinse între 4 și 5,5 grade la adâncimi de 130 – 160 de kilometri. Și replicile care au urmat au fost destul de puternice, șase dintre ele atingând magnitudini de peste 5 grade.
FOTO: muzeuldefotografie.ro
