Aterizare sau prăbușire: Ce urmează după ce temperarea consumului încetinește creșterea economiei

Economia României dă semne că a depășit vârful ciclului de creștere. Motorul a în­cetinit. Întrebarea este cât de lină va fi aterizarea.

Acest articol a apărut în numărul 41 (28 mai – 10 iunie) al revistei NewMoney

Economia avertizează că a început să „obosească“. În pri­mele trei luni ale anului, Produsul Intern Brut (PIB) a avansat cu doar 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a stagnat în raport cu ultimele trei luni din 2017. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) sunt, pe de o parte, o confirmare a celor mai multe scenarii din piață. Pe de altă parte, revizuirea seriilor istorice, operată simultan cu măsurătoarea PIB-ului din primul tri­mestru, a fost primită cu dezamăgire. Co­recțiile nu semnalează doar sfârșitul creșterii economice rapide, ci și o înce­ti­nire mai abruptă decât și-ar fi dorit să vadă economiștii.

Citiți și: O soluție simplă pentru retenția angajaților talentați în companie

„În ansamblu, decelerarea creșterii economice acompaniată de accelerarea inflației zugrăvește un context econo­mic dezamăgitor care afectează negativ activele locale și care îi pune în încurcă­tură pe decidenții politicilor publice“, este de părere Ciprian Dascălu, econo­mist-șef ING. Specialistul, premiat recent la nivel internațional pentru acura­tețea prognozelor sale, a redus drastic estimarea legată de creșterea econo­mică a României, de la o proiecție iniți­a­lă de 4,7% din PIB la 3,5% din PIB în 2018. Revizuiri similare au fost ope­rate și de economiștii altor bănci locale, ale căror prognoze sunt la ora actuală destul de diferite de cea „oficială“ pe care s-a con­struit bugetul public al țării, de 5,5% din PIB. „După performanţa slabă a eco­no­miei din trimestrul I, va trebui să revizuim în jos prognoza de creştere econo­mică de 5% aferentă anului 2018“, spune și Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank. BCR, cea mai mare bancă din punct de vedere a activelor, a redus de asemenea proiecția pentru acest an, de la 4,7% la 4,1.

Dacă în anii anteriori România a devenit „răsfățata“ presei economice interna­țio­nale, care remarca evoluția bună a eco­nomiei locale, încetinirea ritmului nu le-a scăpat nici analiștilor străini. Bloomberg nota că era creșterii economice-record din regiune s-a încheiat. „Anul trecut a fost vârful pentru majoritatea statelor“, a comentat Zoltan Arokszallasi, analist la Erste Bank Ungaria, pentru sursa citată. „Creșterea vine preponderent din consumul gospodăriilor. Nu ne mai așteptăm la «pomeni» guvernamentale – un motor im­por­tant în România“, a adăugat el, refe­rin­du-se la mixul de politici fiscale foarte laxe care au dus la decolarea cheltuielilor și, implicit, a creșterii PIB-ului.

VESTE BUNĂ. Măsuri de temperare a efectului întoarcerii bumerangului care a permis performanțele economice foarte bune ale ultimilor ani au început deja să fie luate. Banca Națională a României (BNR) a demarat ceea ce economiștii nu­mesc „ciclul post-criză“. Revenirea infla­ției a forțat banca centrală să majo­reze de trei ori dobânda-cheie de poli­tică mone­tară, dobândă care dă tonul costurilor din piață. Bancherii au reacționat și ratele la bancă au început deja să crească. Datele legate de PIB pot fi însă o consolare pentru datornici, cel puțin pe termen scurt. „În absența unui șoc extern pe cursul de schimb, nu ne mai așteptăm ca BNR să mai opereze o creștere de do­bân­dă în acest an“, spune Dascălu, adău­gând că cifrele legate de creșterea econo­mică ar putea surprinde și board-ul BNR.

„(În cadrul ședinței de politică mone­tară, n.r.) s-a arătat că decelerarea expansiunii economice este așteptată să cu­noască o relativă temperare în semestrul I 2018 în raport cu trimestrul IV 2017, dată fiind previzibila reintensificare sen­sibilă a ritmului ei trimestrial în intervalul ianuarie-martie, succedată doar de o ușoară încetinire a acestuia în trimestrul II“, reiese din minuta discuțiilor din șe­dința premergătoare comunicatului INS legat de PIB. Cu alte cuvinte, BNR se aș­tepta ca economia să fi accelerat în pri­mul trimestru, aspect contrazis de datele statisticii. Banca centrală nu este însă sin­gura instituție care s-a înșelat. Analiștii chestionați de Bloomberg vedeau o creș­tere medie de 0,8%. În rea­litate a fost vor­ba despre o stagnare. „Ne aștep­tăm la o contracție a consumului privat. Pe partea de ofertă, industria s-a con­tractat și se pare că serviciile și cons­truc­țiile nu au compensat“, explică analis­tul ING slabele performanțe.

DUPĂ BUGET… În acest context, toată atenția economiștilor se îndreaptă către bugetul public. „Creșterea deficitului bu­getar reprezintă cel mai important risc ma­croeconomic în perioada următoare“, spune Dumitru. Discuțiile legate de planul Guvernului pentru Pilonul II de pensii de­vin cu atât mai tensionate cu cât atinge­rea țintei de deficit de 3% din PIB se arată tot mai dificilă, iar „artificiul“ folosit fără ex­cep­ție de Executiv a fost reducerea in­ves­ti­țiilor. Pentru acest an, planul spune că sta­tul ar urma să finanțeze proiecte în valoare de 4,2% din PIB, în contextul în care din execuția pe anul trecut reiese că acestea s-au ridicat la 2,3% din PIB, cel mai redus nivel din ultimele decenii.

Pe de altă parte, tăierea investițiilor duce la riscul încetinirii și mai acute a eco­nomiei. Deocamdată, execuția buge­tară pe primul trimestru arată că Guvernul a reglat lucrurile la capitolul fonduri europene. Sumele decontate de Bruxelles au fost cu peste jumătate de miliard de euro mai mici decât socotelile de la Bucu­rești. În consecință, cofinanțările statului au fost și ele cu 740 de milioane de euro mai mici decât ce se bugetase. Sacrificiul s-ar putea dovedi însă prea mare, în special având în vedere miza însemnată pe care o au investițiile în acest an când s-a ter­minat gazul care a alimentat creșterea consumului, iar investițiile ar trebui să fie cele care să ajute la săltarea PIB-ului.

Din proiecțiile Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) reiese că formarea brută de capital fix va crește cu 7,9% în acest an. Aceasta ar urma să aibă contribuție de 1,8% din PIB la creșterea economică din acest an, estimată de CNP la 6,1%.

VIITOR INCERT. Dincolo de glumele din cercurile economiștilor, legate de faptul că România a ajuns iar la mila vremii, un an agricol bun fiind de natură să contribuie la rotunjirea creșterii economice, există și păreri mai optimiste legate de evoluția PIB-ului din acest an. Fondul Monetar Internațional (FMI), spre exemplu, și-a majorat recent estimarea de la 4,4% la 5,1%. Revizuirea a venit la scurt timp după o vizită a unor oficiali români la Washington.

Asta în condițiile în care Jaewoo Lee, noul șef al misiunii FMI în România, își exprimase, anterior întâlnirii din SUA, îngrijorarea cu privire la încadrarea în ținta de deficit bugetar de 3%, în condițiile în care veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile-subevaluate. „Am avut câteva discuţii cu autorităţile privind opţiunile pentru a reduce decalajul, sunt discuţii în curs“, a comentat Lee în martie.

Și cum pe partea de cheltuieli este mai greu de umblat, specialiștii nu exclud o creș­tere a fiscalității. Totuși, imi­nența ale­gerilor i-ar putea deturna, for­țând ban­ca centrală să fie singura insti­tuție publică hotărâtă să asigure o „aterizare lină“ a eco­nomiei locale. „Ne aș­teptăm ca BNR să continue înăsprirea politicii monetare, în absența unei consolidări fiscale. Având în vedere că 2018 și 2019 sunt ani electorali, există mici speranțe pentru o ajus­tare fiscală“, este de părere Dascălu. Cu ce costuri viitoare? E o altă discuție.

Investiții

În ciuda investițiilor slabe realizate de stat, nivelul formării brute de capital fix plaseasă România peste media europeană.

• Capital. Din punct de vedere al formării brute de capital fix (investiții), România stă relativ bine în clasamentul european, reiese din calculele NewMoney pe baza datelor Eurostat. Cu un procent de 22,5% din PIB, România se află pe locul 12, în urma Cehiei, cu un nivel al investițiilor de 25,2% din PIB (locul doi în UE), dar în fața Ungariei (21,7% din PIB) sau Poloniei (17,7% din PIB în ultimul trimestru din 2017).
• Evoluție. Deși nivelul investițiilor din România este peste media euro-peană de 20,2%, acestea sunt cu mult sub cele de dinainte de criză. În ultimele trei luni din 2007, statul și companiile private au realizat investiții de 35,7% din PIB, cu peste 10 puncte procentuale mai mult decât cele din ultimul trimestru al anului trecut.
• Perspective. Comisia Națională de Prognoză (CNP) anticipează că formarea brută de capital fix va înregistra o creștere de 7,9% în acest an și va avea o contribuție de 1,8% la creșterea PIB din acest an, estimată de CNP ca fiind de 6,1%.

FOTO: Guliver / Getty Images