ASF: Fondurile de pensii private din România au cumulat active de 92,04 miliarde lei la finalul lunii septembrie
Fondurile de pensii private din România au cumulat active în cuantum de 92,04 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2022, în creştere cu 2% comparativ cu luna septembrie a anului anterior, dar în scădere cu 0,5% comparativ cu decembrie 2021, potrivit unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Comparativ cu luna iunie 2022, activele totale ale fondurilor de pensii private au crescut cu 1,5%. Astfel, la finalul primelor nouă luni ale anului 2022, fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) au cumulat active în cuantum de 88,71 miliarde lei, cu 2% mai mult faţă de luna septembrie a anului anterior, în scădere cu 0,5% comparativ cu finalul anului 2021 şi în creştere cu 1,5% comparativ cu luna iunie 2022. Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au cumulat active în valoare de 3,34 miliarde de lei, cu 0,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în scădere cu 2% faţă de luna decembrie 2021 şi în creştere cu 1,1% comparativ cu luna iunie 2022.
La 30 septembrie 2022, erau înscrişi 8.512.355 de participanţi la cele 17 fonduri de pensii private, în creştere faţă de finalul lunii decembrie 2021, când au fost înregistraţi 8.357.559 de participanţi. Numărul participanţilor înregistraţi în sistemul pensiilor administrate privat la 30 septembrie 2022 a fost de 7.908.319 de persoane, faţă de 7.793.087 de persoane înregistrate în luna decembrie a anului 2021. Numărul de participanţi înregistraţi în sistemul pensiilor facultative, la 30 septembrie 2022, a fost de 604.036 de persoane, comparativ cu 564.472 de persoane înregistrate la 31 decembrie 2021.
Conform ASF, politica investiţională din cadrul portofoliilor de active ale fondurilor de pensii private continuă să fie concentrată pe piaţa locală de capital, în timp ce ponderea investiţiilor în instrumente cu venit fix reprezenta 74% din totalul portofoliului investiţional al fondurilor de pensii private, iar un procent de 21% a fost investit în acţiuni la finalul primelor nouă luni ale anului 2022.
Raportul aminteşte că Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat creşteri economice consistente în primele două trimestre ale anului 2022, însă în trimestrul III creşterea reală a PIB a încetinit semnificativ. În trimestrul IV al anului 2022, Comisia Europeană prognozează intrarea în recesiune a UE, zonei euro şi majorităţii statelor membre. În România, în trimestrul III 2022, creşterea PIB a fost superioară creşterii din UE şi zona euro.
Totuşi, pentru anul 2023, cele mai recente prognoze ale principalelor instituţii internaţionale semnalează o înrăutăţire a perspectivelor economice, potrivit sursei citate de Agerpres. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins maxime record, ajungând la 10,6% în octombrie 2022, iar pe termen scurt, se estimează că va rămâne ridicată din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente, a penuriei de aprovizionare şi a efectelor redeschiderii economiei. În România, rata anuală a inflaţiei a fost în luna octombrie 2022 de 15,3%.
