Aproape 94% din tranzacțiile de la nivel local sunt în continuare cash

Gradul de digitalizare al băncilor de la nivel local este modest, însă îl re­flectă pe cel al economiei în ansamblu. Deși bancherii din România recunosc nevoia unor servicii mai sofisticate, tot ei admit că „spe­cificul local“ îi obligă să facă pași mă­runți, iar același „specific“ ar putea de­raia planurile de in­vestiții din acest an.

Acest articol a apărut în numărul 64 (29 aprilie – 12 mai 2019) al revistei NewMoney

Transfond a lansat la sfârșitul lunii aprilie serviciul de plăți instant, care asi­gură transferul banilor în mai puțin de zece se­cunde între bănci. Deocam­dată, acesta va fi disponibil între clienții Băncii Transilvania și ai CEC Bank, inte­res existând și din partea BCR, care ar putea adera în toamnă. Pe plan local există și alte bănci care operează transferurile de bani instant, însă practica nu este generalizată la nivelul întregului sistem, în condițiile în care bariera este una pur birocratică, după cum explica, într-un interviu pentru NewMoney, Johan Gabriëls, CEO-ul diviziei locale a fintech-ului londonez Ebury.

„Băncile au comisioane diferite, pentru plăți obișnuite și pentru plăți rapide, pentru transferuri SWIFT și pentru tran­sferuri non-SWIFT. Am lucrat în bănci, am văzut sistemele. Există un singur ca­blu!“, spunea el în legătură cu capacita­tea in­stituțiilor de credit de a oferi clien­ților ser­vicii rapide și ieftine, principa­lele atuuri care au făcut posibilă as­cen­siunea ra­­pidă a „disruptorilor“ digitali. De altfel, competiția fintech a accelerat inves­tițiile bancare în tehnologie și chiar cola­bo­rarea cu acești competitori. Băncile au clienții, iar companiile teh­nologice dețin soluțiile mo­­derne cerute de tot mai mulți utilizatori de servicii financiare.

ÎN CIFRE. În România, sistemul bancar este în topul celor mai digitalizate sectoare ale economiei, țara noastră având chiar și așa performanțe mai puțin decât modeste. Circa 94% din tranzacțiile de la nivel local sunt în continuare cash, față de 68% – media europeană. Asta, în con­dițiile în care o creștere de cel puțin 10% a acestor tran­zac­ții, timp de patru ani, ar duce la o scă­dere de 5% a economiei „gri“. Economia subterană este evaluată la peste 20% din PIB, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Totodată, rata de participare la tran­zac­ții online a companiilor mici și mijlocii este de doar 7%, cu 10% mai scăzută față de media UE, reiese din datele Asociației Române a Băncilor (ARB). Deși retail-ul online a depășit, anul trecut, 3,5 miliarde de euro, doar 23% din utilizatorii de internet din România au făcut cumpărături online la nivelul anului 2017, față de aproape 70% – media europeană. În ceea ce pri­vește internet banking-ul, doar unu din zece utilizatori de internet a folosit aceste servicii, față de 61% – media UE.

Platformele online de administrare a con­­­turilor au fost printre principalele servicii digitale în care băncile de la nivel local au investit în ultimii ani. Potențialul de creștere în această zonă este însemnat, după cum sugerează și statisticile amintite.

INVESTIȚII. Băncile mai mari au început totuși să facă primii pași în direcția dez­voltării unor produse digitale mai sofisticate. Banca Transilvania a lansat, recent, o platformă online care permite fintech-urilor și altor companii de tehnologie să tes­teze integrarea cu anumite servicii ale băncii, astfel încât să poată afișa soldurile clienților, istoricul tranzacțiilor și chiar să inițieze plăți prin platforme externe către BT.

Clujenii au și un parteneriat cu Perso­netics, lider de piață în domeniul aplica­țiilor bancare cognitive, pentru a introduce inte­li­­gența artificială în serviciile sale, iar o apli­cație de banking cognitiv ar urma să fie lansată la jumătatea acestui an.

Mai mult, BT a investit și a devenit ac­țio­nară a unor companii care oferă servicii de digitalizarea afacerilor locale.

În privința indicatorilor clasici, BT a ra­portat o creștere de 14% a numărului de utilizatori de internet banking, depă­șind pragul de un milion de clienți, dar și un avans puternic al numărului de clienți de mobile banking (jumătate de milion, în creștere cu 34%).

Volumul tranzacțiilor prin internet ban­king a crescut cu 20%, iar cel prin dispozi­tive mobile a consemnat un ritm de creș­tere de 54%, anul trecut.

Olandezii de la ING și-au concentrat in­vestițiile de anul trecut în optimizarea plat­formei online pentru dispozitivele mobile, în condițiile în care aproape 80% din cele 112 milioane de vizite HomeBank au fost realizate de pe un smartphone. Printre investițiile mai sofisticate implementate anul trecut și la nivel local, se nu­­mără plata cu telefonul mobil. „Soluția de digital wallet ING Pay a raportat cele mai bune rezultate din întreg grupul ING la nici jumătate de an de la lansare. La finalul lunii decembrie, 70.000 de per­soane foloseau opțiunea de plată cu te­le­fonul, cumulând 2,5 milioane de tran­zacții. Ponderea din totalul plăților reali­zate la POS de clienții ING a ajuns rapid la 3%“, au transmis reprezentanții băncii olandeze, fără a detalia gradul de adoptare a tehno­logiei la nivel local.

Portofoliul de clienți digitali a înregistrat creșteri și pentru Raiffeisen Bank. Numărul de utilizatori care au folosit platformele online ale băncii a înregistrat o creștere de 65% în 2018. Numărul de clienți digitali a ajuns la 600.000, iar cel al uti­lizatorilor Smart Mobile a crescut cu 47% față de 2017. Austriecii au lansat anul trecut agențiile „fără cash“ (37) și au investit în noua generație de sucursale, eforturi similare fiind întreprinse și de alte bănci de la nivel local, în scopul op­timizării costurilor legate de infrastructura fizică.

BCR, fostul lider al sistemului bancar, a lansat în toamna anului trecut platforma de banking inteligent George, care a ajuns la 300.000 de utilizatori la finalul lui 2018. „Introducerea George a fost unul dintre motoarele de creștere a tranzacțiilor digi­tale în retail, care au înregistrat un plus de 36%, până la 14 milioane“, au precizat re­prezentanții băncii.

În ultimii ani, aproape jumătate din bu­ge­tele de investiții ale marilor bănci au fost orientate către procese de digitalizare. Încurajarea plăților online și reducerea cos­turilor prin investiții în bancomate inteligente de tipul self-service, cu impact asu­pra cheltuielilor operaționale, au rotunjit profiturile sistemului.

PROVOCĂRI. Incertitudinile și haosul care au marcat începutul lui 2019 i-au determinat pe mulți bancheri să își revizu­iască intențiile. Deși investițiile în tehno­logie vor continua, nivelul acestora va depinde de impactul taxei pe active, în con­tinuare incert, la fel ca multe bugete. Erste, spre exemplu, a amânat în luna mar­tie aprobarea bugetului BCR pentru anul în curs.

Impactul noilor tehnologii este una dintre principalele provocări identificate inclusiv de Banca Națională a României, în Raportul privind Stabilitatea Financiară, la adresa modelelor de afaceri ale băn­ci­lor de la nivel local.

Oficialii băncii centrale vorbesc despre provocarea „dezvol­tării canalelor de dis­tribuție a serviciilor financiare, ca mijloc de creștere a inclu­ziu­nii și intermedierii financiare și trecerii graduale la automatizarea sau digitalizarea anumitor procese desfășurate în pre­zent cu un număr ridicat de angajați, cu influență asupra costurilor operaționale“.

Digitalizarea sistemului bancar mai depinde însă și de încrederea clienților de la nivel local de a folosi noi tipuri de servicii, deloc simplu de obținut, în contextul unei educații financiare precare.

O Românie (ne)digitalizată

Simpla viteză a conexiunilor de internet nu este suficientă pentru a asigura integrarea digitală a societății.

• Nivel. România se află pe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce pri­vește digitalizarea economiei și a societății, în general, potrivit unei analize E&Y.
• COMPORTAMENT. 63% din utilizatorii de internet citesc știri online și 8% folosesc servicii bancare.
• Companii. Doar 22% din companiile din România fac schimb electronic de infor­mații. 8% emit facturi electronice, 5% folosesc servicii de cloud și doar 7% își vând produsele online.

FOTO: Guliver / Getty Images