Aproape 90% din spațiile de birouri din București sunt pentru închiriere. Ce detalii influențează prețurile

Gabriel Bucur 02/10/2017 | 17:01 Ştiri
Aproape 90% din spațiile de birouri din București sunt pentru închiriere. Ce detalii influențează prețurile

Aproximativ 88% din spațiile de birouri din București sunt destinate închirierii, în timp ce restul pot fi cumpărate. Situația este asemănătoare și în Cluj, unde doar 30% din imobile sunt de vânzare, arată o analiză realizată de platforma imobiliară Wizmo.ro și RE/MAX Grup de Lux, franciză ce aparține companiei de real-estate RE/MAX România.

Prețul mediu de ȋnchiriere al spațiilor de birouri este de 9,62 euro pe metru pătrat ȋn București, 9,53 euro pe metru pătrat ȋn Cluj și 7,54 euro pe metru pătrat ȋn Iași. Prețurile spațiilor diferă ȋn funcție de dotări, amplasament, servicii oferite și clasa birourilor din care fac parte, potrivit datelor furnizate de platforma Wizmo.ro.

Totodată, pe lângă chirie, pentru spațiile situate ȋn centrele de business se percep și costuri de ȋntreținere (lifturi, casa scării, spații tehnice, recepție, căi de acces etc.). Pentru clădirile din Cluj-Napoca, aceste costuri sunt cuprinse ȋntre un euro și trei euro pe metru pătrat de spațiu ȋnchiriat.

Un spațiu care are o chirie de 12,5 euro/metru pătrat și care pare prima opțiune (dar care are o cotă de spații comune de 16%), este mai puțin avantajos decât un alt spațiu, cu chirie de 13 euro/metru pătrat, care are spații comune de doar 5%, explică specialiștii. „De regulă, spațiile comune variază ȋntre 10 și 15% ȋn cazul imobilelor cu suprafață mare, de peste 3.500 de metri pătrați, respectiv ȋntre 12-18% ȋn cazul imobilelor cu suprafețe mai reduse, sub 2.500 de metri pătrați”, spun autorii studiului.

Mai importantă decât chiria pe metru pătrat este chiria per post de lucru, se arată în analiză. „(…) acest indice se calculează ca raport ȋntre chiria totală (rezultată din multiplicarea suprafeței ȋnchiriabile cu chiria pe metru pătrat) și numărul de posturi de lucru (numărul de angajați care poate fi acomodat ȋn acel spațiu)”, a explicat Alina Berghian, Sales Associate în cadrul RE/MAX Grup de Lux.

Cum trebuie alese spațiile de birouri

Pentru fiecare angajat este nevoie de aproximativ zece metri pătrați, după recomandările specialiștilor. Totodată, cea mai importantă caracteristică este „suprafață de mochetă”, adică suprafața efectivă a birourilor, unde se va desfășura activitatea, fără holuri, spații tehnice etc.

Eficiența unui spațiu este dată de mai mulți factori: forma acestuia, numărul de fațade ce asigură lumina naturală și adȃncimea clădirii (distanța dintre două fațade cu lumină naturală), arată analiza. Cele mai eficiente spații sunt cele de formă dreptunghiulară, cu lumină naturală pe lungimea clădirii, pe ambele fațade, fără foarte mulți stȃlpi de susținere ȋn interior. Spațiile cu formele pătrate, deși sunt, aparent,  ușor de împărțit, pot fi ȋn realitate dificile, din cauza distanței mai mari ȋntre două fațade luminate.

„Ȋn cazul ȋn care activitatea implică frecvent vizite din partea clienților, atunci este indicat ca acesta să fie situat ȋntr-o zonă centrală, ușor de identificat, cu mare vizibilitate. Dacă spațiul va servi doar angajaților ce nu au relații directe cu clienții, adică sunt implicați ȋn operațiuni de back-office, atunci nu este nevoie de o amplasare centrală, acesta putȃnd fi ales ȋntr-o zonă semicentrală sau periferică”, a spus Alina Berghian.

Specialiștii recomandă ca angajatorii să țină cont și de cerințele angajaților, de unde se deplasează aceștia pentru a ajunge la locul de muncă, proximitatea față de mijloacele de transport ȋn comun, agenții bancare, școli/grădinițe, spitale, magazine etc.

Nu în ultimul rând, ȋn centrele de business de clase superioare se oferă la 80-100 de metri pătrați ȋnchiriați cȃte un loc de parcare, dar este recomandabil ca proprietarii să verifice dacă ȋn zonă există alte posibilități de parcare.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

În șapte ani de jurnalism, a pendulat între domeniul sportiv și cel economic. A lucrat, printre altele, la Radio România Actualități și Adevărul Financiar. Acum, este coordonatorul online al proiectului NewMoney.