Apetitul companiilor pentru accesarea unui credit bancar este în scădere

Trei sferturi din companii par dezinteresate de accesarea unui credit bancar, procentul fiind în creștere. Multe dintre acestea au drept surse principale de finanțare acționarii sau alte companii – prin întârzierea plății facturilor –, o practică deloc lipsită de riscuri.

Apetitul companiilor pentru finanțarea bancară este în continuă scădere, reiese din cel mai recent barometru realizat de Banca Națională a României (BNR). Circa 77% din firmele chestionate au ales să stea departe de credite, cu două puncte procentuale în plus față de anul trecut. Mai mult, dintre companiile care au soli­citat un credit în ultimul an, doar 16% au primit suma cerută, iar 2% au obținut o parte din finanțarea solicitată. Majoritatea companiilor (60%) consi­deră că accesul la finanțare reprezintă un factor cu impact scăzut sau fără impact asupra acti­vi­tății lor, în contextul în care 82% din companii nu au contractat cre­di­te în ultimele 12 luni (cu patru puncte procentuale peste nivelul din 2020).

Așa se face că o proporție semnificativă a companiilor utilizează pentru finanțare doar resurse interne, respectiv reinves­tirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu, precum și finanțare sub for­mă de credite de la acționari sau majorări de capital. Astfel, în perioada aprilie 2020 – martie 2021, 85% din companii au utilizat pentru finanțare doar resurse interne. Multe firme, respectiv 62%, au fost nevoite să vândă active, iar 23% au obținut finanțare sub formă de credite de la acțio­nari sau majorări de capital.

„Se remarcă scăderea frecvenței de apelare la descoperitul de cont și linii de credit, iar rata de utilizare a creditelor bancare și co­merciale a scăzut simțitor, punând în evidență o altă vulnerabilitate a economiei românești, respectiv gradul redus de inter­mediere financiară“, reiese din „Sondajul pri­vind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România“, realizat de banca centrală în această vară.

Dacă în urmă cu un an 40% din companii apelau la instrumente precum descoperirea de cont și linii de credit, procentul acestora a scăzut la 9% în 2021. Nu este, așa­dar, de mi­rare că împrumuturile bancare nou-acordate companiilor au cunoscut o reducere în primele nouă luni din 2020.

O revenire s-a produs în ultimul trimestru al anului trecut, odată cu lansarea programelor guvernamentale de stimulare a ac­cesului la finanțare („IMM Invest“, „IMM Leasing“ și „IMM Factor“), dar și pe fondul re­venirii activității economice. Așa se face că, la finalul lui 2020, soldul creditelor acordate prin „IMM Invest“ era de 16,8 miliarde de lei, echivalentul a 19% din valoarea tutu­ror împrumuturilor acordate IMM-urilor.

Sectoarele cu cele mai multe credite bancare

Cele mai recente date centrali­zate de BNR arată că firmele din construcții și din comerț au consemnat cele mai însemnate avansuri ale soldurilor bancare. Serviciile s-au clasat pe poziția a treia în topul creșterilor. Pe de altă parte, stocul credite­lor bancare acordate companiilor din industria prelucrătoare a scăzut față de 2019, fără să mai progreseze din iunie 2020.

Creditele totale acordate companiilor au crescut cu 5,2% în decembrie 2020 față de luna martie, lună în care în România a fost declanșată starea de urgență, care a dus la blo­carea economiei. Astfel, la finele anului trecut, stocul creditelor corporate ajunsese la 124 de miliarde de lei. Companiile din construcții și-au majorat expunerea ban­cară cu 13,4% anul trecut, până la 6,7 miliarde de lei, în timp ce firmele din comerț au marcat un avans de 10,6%, până la 31 de miliarde de lei, cea mai mare pondere dintre toate ramurile economice. Afacerile din servicii și-au majorat datoriile bancare cu 9,1%, până la nivelul de 22,5 miliarde de lei, în vreme ce industria prelucrătoare și-a mic­șorat expunerea cu 2,6%, până la 29,3 miliarde de lei.

Disciplina de plată

În ceea ce privește disciplina la plată, date oficiale arată că rata de ne­per­formanță aferentă companiilor a înregistrat o tendință de scădere în a doua jumătate a anului trecut, în contextul redresării activi­tății economice, diminuându-se cu 0,43 puncte procentuale, până la 6,57%, în martie 2021 față de martie 2020.

Din punctul de vedere al dimensiunii companiilor, rata de neperformanță afe­rentă corporațiilor a fost relativ constantă în cursul anului 2020, în timp ce rata de ne­perfor­manță aferentă IMM-urilor a fost mai vola­tilă, majorându-se cu 0,5 puncte procentuale în primele șase luni ale anului 2020, evoluția fiind urmată de o diminuare de 1,5 puncte procentuale în lunile urmă­toare.

Companiile din industria prelucrătoare au avut o evoluție negativă, rata de neper­for­manță majorându-se cu 1,3 puncte procentuale, fiind afectate negativ atât de scă­derea cererii internaționale, cât și de întreruperile la nivelul lanțurilor de apro­vi­zio­nare. Firmele din sectorul serviciilor adresate populației au fost cele mai afectate de restricțiile de mișcare impuse, această evo­luție reflectându-se și în deteriorarea ratei de neperformanță, ce a crescut cu 1,2 puncte procentuale în martie 2021 față de iunie 2020. Cele mai importante contribuții la această „performanță“ negativă s-au consemnat în rândul agențiilor turistice, urmate de segmentul de restaurante.

La polul opus, sectorul construcțiilor a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a disciplinei la plată față de finalul lui 2019, pornind însă de la un nivel relativ ridicat al ratei de neperformanță, domeniul fiind sus­ținut de cererea robustă pentru locuințe. O evoluție similară poate fi observată și în cazul sectoarelor de comerț, imobiliare și al serviciilor adresate întreprinderilor, rata de neperformanță a acestora diminuându-se față de iunie 2020 și situându-se sub media portofoliului de companii nefinanciare.

„Evoluția viitoare a ratei creditelor neperformante va depinde, pe lângă dinamica de ansamblu a sectorului companiilor, și de situația financiară a firmelor care au apelat la moratoriile de suspendare a obligațiilor de plată față de instituțiile de credit“, susțin experții BNR în cel mai recent raport asupra stabilității financiare. Datele arată că acestea o duc semnificativ mai prost, exis­tând riscul să-i tragă după ele și pe partenerii de business.

Creditul comercial

Creditul comercial a continuat să aibă o importanță deo­sebită în finanțarea companiilor din România, având cea mai ridicată pondere în pasivul firmelor, respectiv 30% la nivelul lunii iunie 2020, potrivit celor mai recente date oficiale. „Dificultățile economice gene­rate de pandemia de COVID-19 se pot răs­pândi de-a lungul lanțurilor comerciale, putând ge­nera un efect de amplificare a riscurilor la nivelul sectorului, mai ales în condițiile vulnerabilităților deja existente“, aver­ti­zează specialiștii băncii centrale.

În criza precedentă, rata de neplată a datoriilor comerciale, calculată ca raport între valoarea restanțelor către furnizori și nivelul total al datoriilor comerciale, a depășit nivelul de 20%, revenirea ulterioară către va­lori mai scăzute fiind graduală. Cu toate acestea, riscurile legate de întârzieri în lan­țurile comerciale nu s-au materializat până la momentul actual, soldul restanțelor către furnizori fiind constant în perioada iunie 2019 – iunie 2020, 13%.

Pandemia de COVID-19 a dus la creșterea reticenței companiilor de a accesa finanțare bancară, cu efecte asupra intermedierii finan­ciare. Pe de altă parte, sondajele indică optimism în rândul managerilor, care între­văd o îmbunătățire a condițiilor din piață.

Cine, ce, cum

Normalizarea graduală a activității economice din România, în special după începerea campaniei de vaccinare, a dus la creșterea optimismului companiilor, însă reticența față de a contracta un credit bancar pare să se fi menținut.

• Percepție. Principalele provocări ale companiilor în procesul de aplicare pentru obținerea unui credit sunt: cerințele privind valoarea sau tipul garanției (27%) și nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor (26%). Birocrația are un impact foarte mare sau moderat pentru circa 44% din companii.
• Resurse. Potrivit companiilor, cuantumul disponibil al împrumutului și maturita­tea, precum și cerințele pri­vind valoarea sau tipul ga­ranției reprezintă factori care au înregistrat relaxări și au contribuit la decizia de so­licitare a unui credit în ultimele 12 luni.
• Decizie. Principalele aspecte care stau la baza con­tu­rării deciziei de alegere a instituției de credit pentru acordarea unui împrumut sunt: relația de afaceri pe care firma o are deja cu banca, costurile mai reduse oferite comparativ cu alte instituții financiare, condi­țiile, termenii de creditare sau clauzele mai avantajoase și reputația băncii.

Acest articol a apărut în numărul 121 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty