În ape tulburi: Ce șanse mai are BVB să treacă la nivelul următor

Doi pași înainte și unul înapoi – după listarea cu succes a unor companii private, amânarea IPO-ului Hidroelectrica ar putea îngreuna drumul bursei locale către o nouă dimensiune.

Ultimele luni au adus numai vești bune pentru Bursa de Valori București (BVB). În toamnă, piața locală de capital a fost inclusă pe watchlist-ul FTSE Russell, având șanse reale să promoveze la statutul de piață emergentă (secondary emer­ging). La scurt timp după, două companii private și-au lansat cu succes Ofertele Publice Inițiale (IPO).

Toate acestea au creat o efervescență pe bursă, unde „setea“ de titluri noi este uşor de observat. IPO-ul MedLife a fost suprasubscris de trei ori pe segmentul de retail, în vreme ce pentru RCS&RDS cifrele disponibile la închiderea ediției arată că investitorii persoane fizice au ce­rut de 20 de ori mai multe acțiuni decât pachetul pus la bătaie.

Reti­cența companiilor private de a-şi valida afa­cerile pe piaţa de capital a fost consi­de­rată unul dintre marile impedimente în calea dezvoltării BVB. Succesul celor două listări, care au avut loc la mai puțin de jumătate de an una de alta, ar putea convinge și mai mulți antreprenori să opteze pentru ieșirea pe bursă.

TREND SAU CAZURI IZOLATE? Felix Pătrășcanu, CEO FAN Courier, spune că, urmărind evoluţiile de la bursă, este tot mai deschis ideii de a face și el acest pas. „Avem discuţii tot mai ample (despre un eventual IPO, n.r.)“, a precizat el în timpul uneia dintre dezbaterile organizate de NewMoney.

Dincolo de emoția din piață, specialiștii rămân însă rezervați cu privire la recentele reuşite ale companiilor antreprenoriale. „Nu aș prezuma neapărat că acesta este un trend și nu aș omite în niciun caz să spun că e vorba de campionii sectoa­relor lor. Ce se poate în anumite cazuri nu se poate în altele“, spune Ioana Filipescu, corporate finance partner Deloitte.

Oricât de bine-venite ar fi listările de până acum, jucătorii străini din pieţele emergente au nevoie de volume mult mai mari decât cele rulate de MedLife, spre exemplu. Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, vede drept imperativă listarea Hidroelectrica, considerată de mulţi analişti cea mai valoroasă compa­nie din România, pentru obţinerea upgra­de-ului. Din calculele sale, statul ar trebui să renunţe la un pachet consistent de acţiuni, astfel încât free-float-ul să fie 700-750 de milioane de euro.

Recent, însă, noua conducere a Hidroelectrica a anunţat că listarea companiei nu va mai putea avea loc anul acesta.  Cum Guvernul pare să aibă în conti­nuare intenţia de a lista un pachet de 15% din companie, acesta ar trebui să valoreze cel puţin 4,6 miliarde de euro, astfel încât free-float-ul care rezultă să fie la nivelul cerut de investitorii străini.

Fostul administrator special al produ­că­torului de stat Remus Borza, prezent la conferinţa de presă în care a fost anun­ţată amânarea privatizării, a avansat noi cifre cu privire la valoarea companiei, cu toate că şi estimările sale anterioare erau mult peste cele ale altor analişti. Astfel, dacă, într-o discuţie avută luna trecută cu NewMoney, Borza evalua Hidroelectrica la 7,5 miliarde de euro, acum el este și mai optimist, declarând că ar putea va­lora 10 miliarde de euro.

Fondul Proprietatea, care deţine circa 20% din companie, este de părere că aceasta ar valora în jur de 3,8 miliarde de euro, în vreme ce analiştii mai pesimişti coboară chiar către nivelul de 2,6 miliarde de euro, aplicând un discount din cauza faptului că statul va rămâne acţio­nar majoritar.

Deocamdată, FTSE Russell şi-a men­ţinut decizia de a analiza în toamna acestui an o eventuală promovare a României, reiese din cel mai recent raport al insti­tuţiei. Pe lista pieţelor emergente se află 27 de state, România împărţind această categorie cu Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Serbia, Slovenia, dar şi Bangladesh sau Botswana. Pe de altă parte, Ungaria şi Cehia sunt în categoria advanced emerging, iar Polonia se află în watchlist pentru promovarea din secondary în advanced emerging.

Bursa locală a avut cea mai bună per­formanţă în primul trimestru al anului. Astfel, principalul index bursier (BET) a înregistrat o creştere de 13,9%, cea mai bună performanţă din regiune, pe locul doi clasându-se Polonia.

Ca urmare a avansurilor consemnate în ultimul an, trei companii de pe BVB întrunesc deja criteriile cantitative cerute de FTSE Russell pentru promovarea României, cât şi cele cerute de MSCI, divizia de indici a băncii americane de in­vestiţii Morgan Stanley, cea mai urmărită de investitorii din pieţele financiare in­ter­naţionale. Criteriile MSCI sunt ceva mai dure decât cele ale FTSE Russell. „Rom­gaz, OMV Petrom şi Banca Transilvania întrunesc criteriile legate de dimensiune şi free-float, precum şi cele legate de rulaj“, a precizat analistul Carsten Hesse, EME equity strategist la banca germană de investiţii Berenberg, în cadrul unui eve­niment organizat de BVB.

OMV are o capitalizare bursieră de circa 4 miliarde de dolari, iar după vânzarea derulată de Fondul Pro­prie­tatea anul trecut compania a ajuns la un free-float de peste 15%, respectiv 637 de mili­oane de dolari, la limita criteriilor cerute de MSCI. BT şi Romgaz depăşesc standardul de free-float şi au capitalizări aproape duble faţă de cele cerute. Cum lucrurile sunt la limită, existând oricând riscul ca una dintre companii să cadă sub pragurile cerute, ca urmare a scăderii cotaţiilor, sau chiar să iasă de bursă, listarea Hidroelectrica era imperativă pentru ca pro­mo­varea bursei să fie o certitudine.

CINE, CE, CUM

La nivel internaţional există trei mari instituţii de rating al pieţelor de capital: Morgan Stanley Capital International (MSCI), FSTE Russell şi S&P.

• CRITERII. Evaluările ţin seama atât de criterii calitative, care măsoară încrederea investitorilor, cât și de criterii cantitative, care eva-luează dacă o piață este suficient de lichidă încât să poată „înghiţi“ plasamentele unor fonduri mari.

• MSCI. Dintre instituţiile de mai sus, cel mai urmărit clasament este cel al băncii americane de investiţii Morgan Stanley. La criteriile cantitative, printre cel mai greu de întrunit, MSCI cere prezenţa a cel puţin trei companii, cu o capitalizare de 1,2 miliarde de dolari, un free-float de 630 de milioane de dolari şi un „rulaj“ al acestuia de 15%.

• INVESTITORI. O particularitate a acestor instituţii specializate este că analiştii care acordă ratingurile sunt chiar investitorii din fondurile care alocă ulterior bani fiecărei pieţe de capital.

• FONDURI. Fondurile totale alocate piețelor emergente sunt de 1.200-1.500 de miliarde de dolari, de 20 de ori mai mari decât cele pentru piețele de frontieră.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney