Anul trecut România a plătit datorii de 428 de euro pe secundă. Cât vom împrumuta anul acesta
Cu toate că deocamdată datoria publică se situează la un nivel considerat sustenabil, de 37,9% din PIB, lucrurile s-ar putea înrăutăți în anii ce urmează, având în vedere că statul va acumula datorii însemnate ca urmare a majorării pensiilor și salariilor din sectorul public.
Anual, diferența dintre veniturile (taxe, impozite, contribuții) și cheltuielile bugetare (salarii, pensii, investiții) – deficitul – se adună la datoria publică a României, ajunsă la 282,4 miliarde de lei la finele lunii noiembrie, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Această datorie este rostogolită anual de Guvern, creditele ajunse la scadență fiind înlocuite de credite noi, la care se mai adaugă acest deficit bugetar. Anul trecut, spre exemplu, Guvernul a avut nevoie să împrumute 60,6 miliarde de lei (428 de euro pe secundă) pentru serviciul datoriei publice, un alt an de vârf urmând să fie 2019, când statul va trebui să refinanțeze credite ajunse la scadență în valoare de 75,9 miliarde de lei. Anul acesta, serviciul datoriei publice (creditele pe care statul trebuie să le rostogolească) se ridică la 48,3 miliarde de lei.
Din cele 60,6 miliarde de lei, aproape 10 au fost doar dobânzile aferente obligațiunilor emise de stat. Practic, în fiecare secundă, statul a plătit dobânzi de 69,8 euro.
Factura măsurilor sociale
Factura măsurilor sociale adoptate în ultimii ani, dar și la începutul mandatului noului Guvern va cântări greu în finanțele publice ale României, în special în evoluția datoriei publice. Cu toate că executivul estimează că se va încadra în ținta de deficit de 3% din PIB, instituțiile europene, în special Comisia, sunt mai puțin optimiste. Prognoza CE privind deficitul este de 3,6% pentru acest an, respectiv 3,9% pentru 2018.
„E clar că la deficite bugetare de trei și ceva la sută chiar și cu o creștere economică de patru și ceva la sută avem o creștere a datoriei publice, ceea ce este total contraindicat”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, instituție independentă mandatată prin lege să evalueze sustenabilitatea finanțelor publice.
De ce nu sunt recomandate deficite mari în perioade de creștere? Pentru că în perioade de recesiune acestea vor exploda, ceea ce va duce la creșterea exponențială a datoriei publice. Înainte de criză, datoria publică era de sub 15% din PIB. După, în anii în care veniturile colectate de stat au scăzut semnificativ deoarece economia era în recesiune, deficitele au atins niveluri record de peste 7% din PIB (36,4 miliarde de lei, adăugate, dintr-un foc, datoriei publice într-un singur an – 2009).
Unul dintre elefanții bugetului pe 2017
Președintele Klaus Iohannis a avertizat recent că o îngrijorare legată de bugetul pentru acest an o reprezintă creditele de angajament.
„Nu putem să nu vedem că aici avem de-a face cu o sumă extraordinar de mare la așa numitele credite de angajament. Sunt credite de angajament prevăzute în valoare de 54 de miliarde de lei, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori”, a avertizat președintele.
Creditele de angajament reprezintă niște limite în care autoritățile publice pot semna contracte. Acestea se adaugă la deficit doar în momentul în care autoritatea primește o factură aferentă unui astfel de credit.
„Dacă anul acesta am 10 lei credite de angajament, de 10 lei pot semna contracte. Acești 10 lei vor afecta exercițiile bugetare ale anilor următori, nu neaparat ale acestui an, vor afecta în ritmul în care ele vor genera niște facturi și eventual plăți. Să zicem că anul viitor, din cei 10 lei, de doi lei se recepționează facturi – se face o lucrare și de doi lei se emite o factură – dacă ea este plătită, afectează deficitul cash de la anu. Dacă nu este plătită afectează deficitul ESA”, explică Ionuț Dumitru. Concret, aceste credite de angajament apasă pe deficit și implicit pe datoria publică în momentul în care ministerul care a contractat un astfel de credit primește o factură, indiferent dacă o plătește sau nu.
Aceste instrumente sunt folosite, în general, pentru realizarea de investiții publice pe o perioadă mai lungă de timp. Pe de altă parte, investițiile publice au scăzut an de an, avertizează președintele Consiliului Fiscal, adăugând că e nevoie de o foarte bună planificare a cheltuielilor astfel încât aceste credite să nu reprezinte o corvoadă pentru buget.
Creditele de angajament se ridică la peste 20% din bugetul pe anul acesta, un nivel record al ultimilor ani.
„Creditele de angajament au sens. Când discuți de o programare bugetară multianuală, de proiecte care se desfășoară pe mai mulți ani, e normal să ai credite de angajament. Semnezi un contract pe următorii cinci ani, dar trebuie să am o limită și să fiu rezonabil și să estimez cu acuratețe cât de mult îmi va impacta bugetele anilor următori”, spune Dumitru.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
