Pentru anul 2020, cuvintele sunt de prisos. A fost un an cu totul atipic. Pentru economiștii care cred că apariția unei așa-numite „lebede negre“ are nevoie de o serie de factori și de cauze, anul 2020 întrece orice imaginație și previziuni. A fost suficient un virus pentru a da lumea peste cap. Pentru că anul 2020 a schimbat foarte multe dintre rutinele noastre de viață. S-a schimbat felul în care muncim, s-au schimbat obiceiurile de consum, modul în care ne petrecem timpul liber, modalitatea de socializare și modul în care învățăm.
Desigur, auzim la tot pasul că societatea de mâine nu va mai semăna cu cea de ieri, dar în adâncul sufletului nostru ne-am dori ca lucrurile să fie la fel ca înainte de pandemie. Ceea ce rațional este foarte puțin probabil pentru următorii ani.
România nu a făcut excepție de la tendința mondială și cea europeană. A intrat în aceeași criză sanitară, a cunoscut același ciclu economic (scădere abruptă în trimestrul al doilea și creștere decentă în al treilea trimestru), a luat aproximativ aceleași măsuri de redresare a economiei și are aceleași speranțe de la prognozele de creștere de anul viitor.
Ce a adus pandemia pentru România? Noi tensiuni. La divergențele tradiționale din domenii diverse (controversele politice, dintre stânga și dreapta, falia dintre bugetari și angajații din sectorul privat, discuțiile nesfârșite pe marginea creșterii sau nu a pensiilor, scandalul pensiilor speciale) s-au adăugat altele noi, aduse de pandemie. Este vorba despre disputele din jurul măsurilor guvernamentale împotriva răspândirii virusului. Pentru sau împotriva portului măștii, pro și contra carantinei, asaltul celor din linia întâi (personal sanitar, polițiști, profesori și alții) pentru bonusuri salariale sau chiar pentru salarii mai mari, gâlceava pe tema învățământului offline sau online, controversele nesfârșite pe tema sectoarelor economice neesențiale sau periculoase, veșnica lamentare a reprezentanților din diverse industrii care, pentru a evita închiderea activității, au susținut că rata de infectare este redusă în domeniile lor.
INFORMAREA CORECTĂ. Ar mai trebui adăugate dezbaterile legate de îngrădirea democrației, ușor ridicole în România (ridicole, pentru că este jenant să vezi cetățeni de vârsta a treia care au suportat, fără crâcnire și fără măcar să le treacă prin minte să schițeze un protest, toate îngrădirile din perioada comunistă, plângându-se acum că sunt lipsiți de drepturi civile prin măsuri menite să apere sănătatea publică), mai serioase în lume, marea poluare informațională dată de teoriile conspirației și o temă mai puțin dezbătută în România, dar esențială: rolul informării corecte și ofensiva social media.
Controversele nu se vor opri în anul 2020. Ele vor continua și anul viitor și mai mult ca sigur se vor amplifica. Deja este vizibilă o temă sensibilă, cea legată de vaccinul anti-COVID. Vor urma disputele dintre cei care doresc să se vaccineze și cei care refuză, discuțiile pe marginea influențelor vătămătoare ale vaccinului și, bineînțeles, controversele privind lista de priorități.
Sunt o mulțime de tensiuni ce vor fi complicat de gestionat la nivelul societății și care se vor suprapune cu problemele economice. România nu intră în cea mai bună formă, din punct de vedere economic, în anul 2021. Anul acesta se încheie cu deficite mari (bugetar, de cont curent, comercial) și mai ales cu o „ghilotină“ care planează deasupra economiei românești și anume procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană. Semnalele sunt că anul viitor nu vor fi presiuni mari pentru reducerea deficitului bugetar, dar România va trebui să gândească un program de corecție bugetară pentru revenirea la nivelul de sub 3% din produsul intern brut, la orizontul anilor 2024-2025. Nu va fi simplu și, în funcție de evoluția economiei, ar putea să fie chiar parțial dureros.
FONDURILE EUROPENE. Anul 2021 va fi important pentru absorbția fondurilor europene. Noul program european de redresare și reziliență are termene precise de depunere a proiectului de țară și de atragere a banilor europeni. Dacă România nu va reuși să atingă țintele, atunci poate rata utilizarea unei părți din banii europeni.
Pentru ca situația să fie și mai complicată, Ungaria și Polonia amenință cu blocarea bugetului pentru perioada 2021-2027, opunându-se condiționării utilizării fondurilor europene de respectarea regulilor privind statul de drept, Brexitul fără acord ar mai da o lovitură economiei europene, iar temerile privind al treilea val al pandemiei frământă Europa.
Într-un asemenea climat, este clar că economia europeană și, implicit, cea românească se confruntă cu mari incertitudini. De altfel, aceasta este și tema anului viitor. Anul 2020 a fost cel al surprizelor neplăcute. Anul 2021 va fi cel al incertitudinii. O lume complicată în care, în fiecare dimineață, trebuie să tragi puternic aer în piept și să te arunci în noul necunoscut.
