Antreprenoarea Anca Borodi voia în tinerețe un job unde să fie plătită cu 400 de dolari, iar acum conduce o companie cu venituri de peste 3 milioane de euro

Antreprenoarea Anca Borodi nu a crezut inițial că va ajunge în business, însă, după mai multe joburi în care și-a lăsat am­prenta, a decis să înceapă ceva pe cont propriu. A fost înainte de toate o ches­tiune de (bună) programare.

La sfârșitul lui ianuarie 2022, compania Coera, din Cluj-Napoca, deschidea la Bra­șov cel de-al doilea său birou din România. Specializată în producția de software personalizat, consultanță în IT, dezvoltare și integrare de platforme online, Coera dez­voltă la Brașov și o nouă linie de business: servicii de tip identity and access management (IAM), o nișă de asigurare a securi­tății IT în cloud.

Anca Borodi (49 de ani), cofondatoare a Coera, spune că a ajuns la Brașov după ce un partener alături de care a dezvoltat diverse proiecte i-a propus să colaboreze în zona de IAM, la sfârșitul lui 2021.

Nișa de sub tâmpa

„Am dat o căutare pe LinkedIn și am găsit la Brașov specialiști pe nișa de IAM și așa am decis să deschidem aici acest centru“, detaliază aceasta, adăugând că, în opinia sa, orașul de sub Tâmpa este „un alt market în zona de re­surse umane“. „Brașovul este un centru IT în creștere. Educația de aici este bună, iar noi putem oferi un mediu profesional bun“, continuă aceasta. Iar dacă la Cluj-Na­poca a atras talente din Maramureș, Sălaj, Bistrița, Alba și Bihor, la Brașov inten­ționează să aducă oameni cu potențial din județe ca Buzău sau Prahova. Ideea deschiderii unui nou birou era mai veche, însă a așteptat momentul oportun pentru acest pas. Cum businessul Coera este centrat pe clienții externi, în centrul de la Brașov vor fi dezvoltate tot proiecte destinate parte­ne­rilor din afara țării. Chiar mai mult, spune că aici va continua inclusiv cu proiectele pe care le dezvoltă acum la Cluj-Napoca, însă va pune accentul pe zona de IAM.

În prezent, Anca Borodi se bazează pe o echipă de 70 de persoane, în cea mai mare parte programatori, angajați în birourile de la Cluj-Napoca și Brașov. Partea de design este însă externalizată către o companie parteneră.

Anca Borodi spune că și-a perfecționat modul de lucru în anii premergători intrării în antreprenoriat, când a pornit scriind cod, ajungând în final la coordonarea de echipe de programatori și în boarduri.

De la 0 la 1

Mediul în care a crescut Anca Borodi a fost unul al codului. „Tatăl meu a fost programator. Eu, de mic copil, am văzut că el scrie cod, ceea ce pentru mine în perioada aceea era ceva deosebit. Chiar mă fascina“, mărturisește antreprenoarea, amintindu-și că acele linii de cod erau scrise pe niște formulare verzi, care erau apoi introduse în calculatoare. A absolvit un liceu de informatică și și-a conti­nuat studiile de specialitate la Facultatea de Calculatoare din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. După terminarea studiilor, în 1995, a încercat să se angajeze. „Nu erau vremurile cele mai ușoare în Ro­mânia și nu erau prea multe companii de IT. Multinaționalele încă nu erau prezente la noi, așa cum sunt acum“, își amintește Anca Borodi. Și-a început cariera de programatoare la o mică firmă românească de IT, care producea software pentru companii de pe piața locală. În următorii șase ani a făcut de toate, de la codare la testare și scris de manuale de utilizare. „Așa m-am format să pot gestiona clienții. Mergeam la fabrică și discutam cu diverse persoane, vedeam ce le trebuie și apoi mergeam acasă să concep aplicațiile“, adaugă antreprenoarea.

Primele companii pentru care a lucrat au fost Napolact și Combinatul de Celuloză și Hârtie din Dej. Încă de la primele programe de enterprise resource planning (ERP) dezvoltate a descoperit că, înainte de a construi o aplicație oarecare, trebuie să înțeleagă foarte bine cum funcționează procesele de business, pentru a putea scrie codul potrivit. În cei șase ani petrecuți în primul său loc de muncă a reușit să pună la punct o aplicație de salarizare, vândută până la plecarea ei din companie în peste 250 de licențe.

Lecția neerlandeză

Cu toate că punea suflet în ceea ce făcea, Anca Borodi spune că salariul său lunar de atunci era echivalentul a 70 de dolari, iar visul ei era să ajungă într-o companie care să-i ofere venituri de 400 de dolari pe lună. Era pe­rioada în care salariații din IT erau prost plătiți, iar mulți dintre colegii Ancăi Borodi au plecat la companii din Canada și din Sta­tele Unite.

Era însă și perioada în care începeau să apară și primele companii IT străine dispuse să deschidă puncte de lucru în Ro­mâ­nia. Astfel, în 2001, a ajuns tot într-o com­panie mică, de data asta neerlandeză, cu un birou în Cluj-Napoca. „În momentul în care am pășit în acea firmă nu cred că eram în total mai mult de 10-12 oameni“, rememorează Anca Borodi. Ea spune că, făcând acest pas, a văzut cum este să lucrezi la alte standarde.

Odată cu obținerea acestui job a înce­put și să călătorească mult. „A fost prima dată când am ieșit din țară“, mărturisește, zâmbind, Anca Borodi. A lucrat 12 ani în această companie. În primii 5-6 ani a fost programator; apoi a fost șef de echipă de programatori și a început să pregătească juniori. În 2007, compania ajunsese la circa 100 de angajați, iar Ancăi Borodi i s-a propus o funcție de conducere în zona mana­gementului operațional. I-a fost greu să ac­cepte ideea de a sta singură într-un birou. A făcut totuși pasul, dar a urmat un concediu de maternitate, din care a revenit la job în plină criză, în 2009, când i s-a cerut să facă restructurări.

În perioada care a urmat, a început să-și dezvolte relațiile cu clienții, inclusiv pe par­tea de vânzări. Efectele crizei economice în­cepuseră să dispară. Comenzile au crescut, iar compania a făcut din nou angajări.

Pe cod propriu

În 2013, în urma unei divergențe de opinii cu șefii săi, a renunțat la acest job. „Eram liberă, fără ocupație și fără salariu. Un moment în care nu ai nimic de pierdut. Și atunci a fost clipa în care mi-am spus că eu pot face un astfel de bu­siness și singură“, povestește Anca Borodi. Adaugă că, în ultimii ani lucrați la compania olandeză, lua foarte repede decizii sin­gură, fără a realiza pe atunci că acționa într-o manieră antreprenorială.

Așa că a decis să-și construiască propriul business. Cum își făcuse destule re­lații, în special în Țările de Jos, primul său client a fost filiala de acolo a tur-operatoru­lui TUI, pentru care a construit, în 2014, o soluție de search engine optimisation (SEO), pentru a face mai vizibile ofertele de vacanțe. I-au trebuit nouă luni să învețe cum funcționează businessul din turism. Din 2015, soluția sa îi aducea deja profit cli­entului. Soluția în cauză este operațio­nală și în prezent, Anca Borodi fiind coop­tată să o adapteze și pentru filiala din Belgia a operatorului din turism. De altfel, Coera se află în momentul de față în dis­cuții avansate cu grupul TUI pentru a dezvolta o soluție SEO la nivel global.

Antreprenoarea spune că în primii ani nu a pus accentul pe câștiguri mari, ci a căutat să ajungă la clienți importanți, capa­bili să-i ofere referințe către alți potențiali parteneri. Astfel a ajuns să aibă clienți în Germania, Țările de Jos și Belgia. Anul trecut, Coera a înregistrat o cifră de afaceri de circa 3 milioane de euro, Borodi esti­mând pentru 2022 venituri totale de 3,5 milioane de euro.

Chiar dacă businessul l-a început sin­gură, în urmă cu patru ani a cooptat în com­panie un partener neerlandez, Theo Punter (60 de ani), alături de care a lucrat în compania din care s-a retras în 2013. Acum au părți egale în business, iar compania este înregistrată în Țările de Jos. Nu dorește să atragă investitori strategici pentru a nu se complica în luarea deciziilor, fiind obișnuită, atât în calitate de angajată, cât și de antreprenoare, să programeze singură totul.

Cine, ce, cât

Trendul digitalizării început în 2020 va con­tinua și în 2022 în toată Europa, companiile de software estimând creșteri pe toate domeniile.

• CREȘTERE. Serviciile de dezvoltare software la nivel european sunt în creștere, numai segmentul de testare urmând să urce cu 50% până în 2026, la circa 60 de miliarde de dolari, potrivit Qalinest, companie care des­fășoară cursuri de testare.
• RESURSE UMANE. În perioada 2011-2019, numărul specialiștilor IT din Uniunea Euro­peană a crescut cu 40%. Potrivit Eurostat, există un deficit de forță de muncă în ceea ce privește specialiștii în domeniu, 53% din companiile europene raportând dificultăți în recrutarea de personal calificat.
• ESTIMARE. Pe fondul avansului digitalizării, în 2022 e de așteptat ca industria software la nivel global să ajungă la ve­nituri de 536,24 miliarde de dolari.

Acest articol a apărut în numărul 150 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly