Andrei Pogonaru, fondatorul Veranda Mall, lansează un fond de investiții de 60 de milioane de euro în 2020

A vândut prima sa afacere la 25 de ani, a construit apoi primul mall verde și de proximitate din Bucu­rești, iar acum pregătește lansarea unui fond de investiții de 60 de milioane de euro. 

Dacă în urmă cu trei ani Andrei Pogonaru (35 de ani) visa să copieze modelul mallului pe care l-a deschis în Oborul bu­cureștean, Veranda Mall, și în alte cartiere ale Capi­talei, astăzi se gândește să vândă pro­iectul. Business partner al Veranda Mall, o investiție de aproximativ 60 de milioane de euro, dintre care 28,5 milioane de euro au însemnat o finanțare asigurată de Raiffeisen Bank și în care o participație de 30% este deținută de SIF Moldova, Pogonaru se concentrează acum pe lansarea unui nou fond de investiții care va fi activ înce­pând cu luna iunie 2020.

Până atunci însă, antreprenorul a anunțat finalizarea unei investiții, în valoare totală de zece milioane de euro, pentru dotarea mallului cu un cinematograf și un restaurant. Cinematograful va fi operat de Cine­max, cel mai mare operator de cinematografe din Slovacia, care își face cu această ocazie intrarea pe piața locală.

Andrei Pogonaru a vândut un parc fotovoltaic pe 1,5 milioane de euro

Cu toate că se trage dintr-o familie de oameni de afaceri, cu pachete majoritare de acțiuni în companii precum Prodplast, Romcolor 2000 sau Euroaptitudini, Andrei Pogonaru a avut de-a lungul timpului și pro­iecte separate de cele dezvoltate de părinții săi, Florin și Georgiana Pogonaru. Mai întâi, a fost Good.Bee Service România, o companie de servicii bancare pe telefonul mobil, cu care tânărul a tatonat antreprenoriatul încă din 2008 și pe care a vândut-o doi ani mai târziu către BCR, devenind astfel BCR Partener Mobil.

O tran­zacție a cărei valoare a rămas confidențială, dar pe care analiștii pieței au estimat-o la acea vreme la 500.000 de euro. A urmat construirea celui mai mare parc fotovoltaic din țară, în 2013. „Astăzi poate suna într-ade­văr grandioasă o formulare de tipul «cel mai mare parc fotovoltaic»“, recunoaște el, adăugând că parcul său avea o capacitate de nouă megawați, adică suficient cât să ofere energie electrică pentru trei sate. „Acum se fac parcuri de 50 de mega­wați. Dar la acea vreme era o premieră“, continuă Po­gonaru.

Dezvoltat împreună cu trei ingineri, pro­iectul a fost vândut unui fond de investiții italo-britanic care administra banii brandului Stefanel, pentru aproximativ un milion și ju­mătate de euro. Și nu s-a oprit aici.

Pogonaru a studiat matematica la Universitatea Cambridge, pe urmă a lucrat pe postul de consultant în bănci din Londra și pentru fonduri de in­vestiții, iar în 2008 a decis să revină în țară. De atunci, a lansat alte două fonduri de investiții, Romania Equity Partners și Business Capital for Romania, astfel că revenirea sa la private equity e o mișcare cât se poate de firească.

În fond, CV-ul său este mai de­grabă cel al unui finanțist decât al unui dezvoltator imobiliar. Încă nu a luat o hotărâre în ceea ce privește numele viitorului fond de investiții pe care îl are în pre­gătire, dar spune că valoarea totală a acestuia va fi de 60 de milioane de euro.

Cu o durată de viață de zece ani, fondul va viza seg­mentul industrial, pe care Pogonaru și-a propus să aibă participații minoritare în aproximativ 11 companii, cu o valoare minimă a investițiilor de trei milioane de euro.

„Vom lua participații de maximum 49%, ne place mult să fim alături de antreprenori. Sunt oameni motivați, care au nevoie atât de capital, cât și de cu­noștințe asupra piețelor internațio­nale. După ce îi ajuți o perioadă, toată lumea iese câștigată“, explică Pogonaru.

În 2020, pariază pe un fond de investiții în valoaare de 60 de milioane de euro

„Ne place să co-investim destul de mult cu alte fonduri, dar și cu entități internaționale, cum ar fi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvol­tare, n.r.). Este mare lucru, pentru că, de obicei, fie­care dintre fonduri are un profil diferit“, spune el în timp ce rememorează câteva proiecte în care a co-in­vestit cu succes, de la producătorul de ulei vegetal Argus Constanța până la producătorul de cărămidă Cemacon.

„În cazul Cemacon, fondul nostru a cumpă­rat o creanță neperformantă, promițând băncii că, dacă va începe să performeze, va plăti mare parte din creanță înapoi. Aici am investit cu parteneri, precum fondul finlandez KJK și CTIR.“

Pe de altă parte, continuă antreprenorul, „au fost și controverse, din cauza faptului că lumea nu a înțeles“. „De pildă, în Vest se întâmplă tranzacții în care cineva cumpără un credit neperformant, îl convertește în ac­țiuni. Se întâmplă în fiecare lună, în fiecare zi. În România a fost prima tranzacție de genul acesta și lumea s-a mirat pe urmă cum, de la o firmă falită, Cemacon și-a schimbat total traiectoria“, mai spune el.

Dovadă stă și fap­tul că tatăl său, Florin Pogonaru, care con­trolează ală­turi de BCR fondul de investiții Business Capital For Romania Opportunity, și-a vândut în decursul acestui an participația de 31,2% din Cemacon către frații Pavăl, fondatorii lanțului Dedeman, pentru aproximativ 10,4 milioane de euro. În fond, cifrele vorbesc de la sine.

Cum a apărut Veranda Mall

S-a deschis în 2016 și s-a tradus printr-o investiție de circa 60 de milioane de euro. Iată povestea locului în care familia Pogonaru a decis să ridice primul centru comercial.

• La început. Mai întâi a fost pro­ducătorul de co­loranți și de aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, fondat în 1994 de Georgiana Pogonaru. Compania era parte a grupului Global Colors, activ în 15 țări din regiune, printre care Rusia, Polonia și Turcia.
• Pe urmă. Romcolor era furnizor al Prodplast, o fabrică situată pe platforma industrială de la Bucur Obor. În timp, Romcolora devenit acționar al Prodplast.
• De final.  În cele din urmă, Prodplast s-a relocat, mutându-se din Obor la Buftea, iar familia Pogonaru s-a gândit ce să construiască pe terenul de pe strada Ziduri Moși. Așa a apărut Veranda Mall.