Analiză: România speră la o evoluție a economiei în formă de „V” și la o revenire la nivelul la care se afla înaintea pandemiei

România mizează pe o revenire în V a eco­nomiei, printr-o compensare a șo­cu­­lui generat de pandemie de o creștere la fel de susținută odată cu relua­rea activității.

Economia României a reușit să evite re­cesiunea în primul trimestru din acest an. Produsul intern brut (PIB) a consemnat un avans de 2,7% față de primele trei luni din 2019 și de 0,3% față de ultimul trimestru al anului trecut. La nivel european, doar trei state au reușit să se men­țină pe plus în primele trei luni din 2020 (România și Bulgaria, cu 0,3%, și Finlanda – cu 0,1%). În plus, România s-a mai evidențiat prin faptul că a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului trimestru la trimestru, fiind urmată de Lituania (2,5%) și Bulgaria (2,4%), reiese din da­tele Eurostat.

Vești mai puțin bune vin din restul Europei, de la principalii parteneri comerciali, de care depinde, în mare măsură, mersul economiei locale. Germania, „locomotiva“ Uniunii Europene, a consemnat un declin economic de 2,2% față de ultimul trimestru din 2019, respectiv de 2,3% față de primul trimestru al anului tre­cut. Cele mai lovite economii europene au fost cele ale Franței (-5,8%), Slovaciei (-5,4%), Spaniei (-5,2%) și Italiei (-4,7%), scăderi față de trimestrul prece­dent.

Per ansamblu, PIB-ul Uniunii Europene s-a contractat cu 3,3% în pri­mul tri­mestru din 2020 față de ultimele luni ale anului trecut, cel mai abrupt declin de la publicarea acestui set de date de către Eurostat, în 1995.

Modelul salvator

Deși primele date oficiale cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei s-au do­ve­dit a fi mai bune decât estimările analiș­tilor, cele mai puternice lovituri s-au dat în cel de-al doilea trimestru, când restricțiile au dus la înghețarea activității în mai toate sectoarele.

Din proiecțiile realizate de Mi­nis­terul Finanțelor Publice (MFP) reiese că PIB-ul ar urma să înregistreze o contracție de 15% în trimestrul al doilea din acest an, pe fondul declinului serviciilor și al industriei, urmată de o revenire la fel de bruscă.

„Revenirea se bazează atât pe informații pe care le-am luat din economie, cât și pe informațiile pe care le avem de la modelele noastre macroeconomice“, a dat asigurări ministrul finanțelor, Florin Cîțu. El a oferit o serie de argumente care să sprijine scenariul guvernului de revenire în formă de V. Primul ar fi legat de faptul că măsurile luate au vizat menținerea aproape intactă a lichidității companiilor, prin plata șoma­ju­lui tehnic și creditele garantate de stat, pre­cum și răspunsul Băncii Naționale de înlesnire a politicii monetare și reducere a costurilor de finanțare. Cumulate, aceste mă­suri ar trebui să aibă ca efect o „înghe­țare“ a capacității de producție și nu o pier­dere a sa, cum s-a întâmplat în criza precedentă, când falimentele s-au ținut lanț, iar companiile au rămas fără resursele necesare sprijinirii relansării.

Un alt argument pe care se bazează prog­nozele optimiste ale Ministerului Finan­­țelor Publice este contribuția redusă a celor mai afectate industrii (în principal HoReCa) la formarea PIB și la creșterea economică. România ar mai pu­tea avea de câștigat de pe urma unei ten­dințe care s-a conturat în această pandemie, dar care nu pare a se fi consolidat încă, de reîntoarcere a producției cât mai aproape de piața de desfacere. Complexitatea lanțurilor globale de aprovizionare reprezintă o temă de reflecție pentru multe companii mari care caută soluții de scurtare a fluxului logistic.

Dincolo de asta, Executivul a promis o serie de măsuri de relansare economică, dar care să fie țintite acolo unde ar produce cele mai semnificative efecte. „Resur­sele trebuie redirecționate prin progra­mele pe care le vom face acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare. Aceste măsuri trebuie să fie targetate. Măsurile din martie și aprilie nu au avut filtre“, a explicat ministrul Florin Cîțu.

Geometria „șocului”

În contextul șo­cu­lui generat de pandemie, analiștii au înaintat mai multe modele cu privire la mo­dul în care ar urma să reacționeze economia. Harvard Business Review a realizat o scurtă trecere în revistă asupra impactului crizei anterioare, exemplificând „geo­metriile“ din urmă cu mai bine de un deceniu. Canada, spre exemplu, a înregistrat în 2009 o criză în V. Statul a reușit, la limită, să evite o criză bancară. Creditarea nu s-a blocat, iar investițiile nu au fost profund afectate. Evitarea unui colaps financiar a sprijinit păstrarea locurilor de muncă. PIB-ul a scăzut mult, dar și-a revenit la fel de repede.

Statele Unite ale Americii au evoluat atunci mai mult în formă de U. Creșterea economică s-a prăbușit, iar revenirea s-a produs mai lent. Criza a produs efecte mai adânci, în­ghe­țarea creditării afectând forța de muncă și productivitatea per ansamblu. Grecia, pe de altă parte, s-a confruntat cu cele mai mari probleme, având o evo­luție în formă de L. Criza a dus la pierderea capacităților de producție și a generat daune structu­rale de durată pe partea de ofertă.

„Determinantul-cheie este capacitatea șocului de a afecta oferta unei economii, mai precis formarea de capital. Când intermedierea financiară este perturbată și stocul de capital nu crește, recuperarea este lentă, angajații dispar din piața forței de muncă, anumite competențe dispar, productivitatea scade. Șocul devine structural“, notează Harvard Business Review. Guvernele par a fi înțeles acest lucru, multe măsuri adoptate fiind menite a preveni tocmai aspectele care au prelungit criza anterioară și au îngreunat revenirea.

Iar încrederea investitorilor pare a se fi ameliorat în ultimele săptămâni, „într-o evo­luție influențată de dinamica din pie­țele internaționale, precum și de măsurile de susținere economică implementate de Banca Centrală Europeană (BCE) și de guvernele din regiune“, susține Andrei Ră­du­lescu, directorul departamentului de Ana­­liză Macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania. „În acest context, con­siderăm că economia regiunii va continua să scadă în trimestrul II, dar va ini­ția un nou ciclu eco­nomic în trimestrul III“, mai subliniază el.

Optimismul pare a fi alimentat de amplele planuri de revenire pregătite la nivel european. Marile economii lucrează la măsuri de ordinul a mii de miliarde de euro, iar BCE pare a fi pregătită să injec­teze o cantitate nelimitată de lichidități în piață. Companii strategice ar putea fi salvate prin vânzarea de pachete de acțiuni către actori guvernamentali, iar liderii europeni par a fi aproape de ajungerea la un compromis în ceea ce privește emiterea de datorie comună. Toate acestea se vor răs­frânge și asupra României, a cărei forță financiar-bugetară nu este suficientă pentru a asigura, de una singură, revenirea mult dorită, în V.

Deși majoritatea prognozelor institu­țiilor financiare internaționale indică o creștere pronunțată a economiei în ultima parte a anului, niciuna nu prevede o revenire a produsului intern brut către nivelul de dinainte de criză mai devreme de sfâr­șitul lui 2021. Așadar, în cel mai optimist scenariu, mo­de­lul va fi cel al unui V ușor tăiat.

Cine, ce, cât

Măsurile luate până acum de guvern au avut ca scop, po­tri­vit declarațiilor oficiale, menținerea companiilor și a băncilor pe linia de plutire, așa încât revenirea să se producă rapid, după ridi­carea restricțiilor.

• BANI PENTRU BĂNCI. Banca Națională a României (BNR) a injectat masiv lichiditate în sistem. Stocul mediu zilnic al operațiunilor repo efectuate în perioada 1 aprilie–15 mai a ajuns la 13 miliarde de lei. La acesta se adaugă achiziții de titluri de stat din piața secundară în valoare de 3,1 miliarde de lei.
• BANI PENTRU COMPANII. Programul IMM Invest a fost unul foarte accesat. Valoarea capitalului de lucru solicitat de companii a fost de 16,7 miliarde de lei, iar a investi­țiilor – de 38,4 miliarde de lei, potrivit primelor date cen­tralizate de Ministerul Finanțelor Publice. La acestea se adaugă plata șoma­jului tehnic.
• BANI PENTRU POPU­LA­ȚIE. Deși România nu a implementat măsuri din categoria helicopter money, de acordare de lichidități direct populației, măsura amânării ratelor a re­prezentat o formă de sprijin guvernamental. Peste 270.000 de persoane fizice și juridice au solicitat suspendarea ratelor în această perioadă, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor (ARB).

Acest articol a apărut în numărul 91 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper