Parchetul General: 33 de articole din legile de modificare a Codului penal sunt neconstituționale

NewMoney 25/06/2018 | 17:59 Ştiri
Parchetul General: 33 de articole din legile de modificare a Codului penal sunt neconstituționale

Ministerul Public anunţă luni că a finalizat analiza modificărilor aduse Codului de procedură penală, 33 de articole de lege prezentând elemente de neconstituţionalitate. Articolele criticate de Parchetul General se referă la prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare sau drepturile persoanei vătămate şi ale inculpatului, dar şi la realizarea unei anchete efective, scrie News.ro.

„Principalele observaţii au în vedere încălcarea standardelor privind calitatea legilor referitoare la claritate, coerenţă şi predictibilitate, nerespectarea exigenţelor în materie de redactare legislativă consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, afectarea principiilor securităţii juridice şi a încrederii legitime în dispoziţiile legii prin lipsa de rigurozitate a unor texte”, arată Ministerul Public.

Articolele criticate de Parchetul General se referă la prezumţia de nevinovăţie, la dreptul la apărare sau drepturile persoanei vătămate şi ale inculpatului, dar şi la realizarea unei anchete efective.

Reprezentanţii Ministerului Public spuneau săptămâna trecută că sunt îngrijoraţi de modul în care au fost adoptate modificările Codului penal şi Codului de procedură penală, fără să fie luate în considerare observaţiile şi propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi ale asociaţilor de procurori şi judecători şi fără o consultare. Parchetul General transmitea atunci că se face o analiză a aspectelor de neconstituţionalitate privind modificările aduse legislaţiei penale.

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL şi USR au anunţat  că vor ataca legea la Curtea Constituţională.

Printre cele 33 de inadvertențe se numără:

  • modificările aduse articolului referitor la condițiile de punere în mișcare sau exercitare a acțiunii penale.

Articolul a fost modificat în sensul că: ”acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia”, fiind înlocuită sintagma ”presupunere rezonabilă” cu ”indicii temeinice”.

(…) Înlocuirea sintagmei anterioare „presupunerea rezonabilă” cu sintagma „indicii temeinice”, legiuitorul poate crea o confuzie de interpretare. Esențial este și faptul că legiuitorul nu a corelat condițiile de punere în mișcare a acțiunii penale – art.15 – cu condițiile impuse pentru începerea urmăririi penale ”in personam de la art. 305 alin.3 unde se prevede că ”trebuie să existe probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală.” Astfel, standardul de probațiune pentru dobândirea calității de suspect este mai ridicat decât cel de inculpat”.

  • modificările aduse articolului care prevede că interceptările obținute în baza unor mandate de siguranța națională și administrate deja ca probe în dosarele în curs nu mai pot fi utilizate ca urmare a intrării în vigoare a legii noi.

„Conform art. 15 alin. 2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, iar singura excepție de la acest principiu o reprezintă legea penală mai favorabilă. O lege nou adoptată nu poate, așadar, exclude folosirea unor mijloace de probă administrate cu respectarea legii în vigoare la îndeplinirea actului procesual. Pe de altă parte, dispozițiile art. 1451 alin. 1 Cpp., care limitează folosirea ca probe a interceptărilor obținute în baza unor mandate de siguranța națională poate aduce atingere principiului legalității procesului penal, având în vedere că exclude posibilitatea dovedirii unor infracțiuni grave, precum faptele de omor sau corupție. Conform deciziei Curții Constituționale din data de 28 februarie 2018, mandatele de siguranța națională nu pot fi emise pentru fapte precum cele de corupție, însă pe parcursul punerii în executare a unui asemenea mandat emis pentru amenințări la adresa siguranței naționale, pot fi descoperite alte infracțiuni grave. Într-o asemenea situație, persoana care deține această informație este obligată să sesizeze parchetul competent, iar principiul legalității procesului penale impune ca toate probele care pot fi folosite pentru dovedirea infracțiunii să fie puse la dispoziția procurorului”, se arată în analiza Parchetului.

Întreaga analiză publicată de Ministerul public poate fi citită AICI.

 


Foto: Mediafax

d