Analiză: Cât de pregătită este România să implementeze noua tehnologie 5G

Pe o piață telecom agitată, dominată de informații privind vânzări, consolidări, achiziții și fuziuni, Guvernul pregătește licitația pentru licențele 5G fără să-și mai facă iluzii că sumele obținute din vânzarea acestora ar mai putea să ajute bu­ge­tul pe acest an. 

Acest articol a apărut în numărul 71 (5 – 25 august 2019) al revistei NewMoney

Data licitației 5G încă nu a fost stabilită, dar cel mai probabil aceasta va avea loc, cândva, în ultimele două luni ale anului. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) anunță deocamdată că va continua să se consulte cu reprezentanții industriei în următoarele săptămâni, astfel încât până la sfârșitul lunii august să fie puse la punct criteriile de participare la licitație.

Câștigă­torii vor fi anunțați în decembrie, iar statul consideră că parte din frecvențele scoase la licitație vor putea fi folosite de operatori încă de la 1 ianuarie 2020.

Piața din România nu este pregătită pentru 5G, avertizează Nicolae Oacă, consultant în domeniul telecomunicațiilor. „Singurul pregătit e Guvernul. E pregătit să ia banii. A demonstrat-o începând cu «Ordonanța lăcomiei» 114, retușată recent, numai că operatorii au devenit între timp extrem de circum­specți. Apoi, discutând despre tehnologia în sine, se poate spune că nu a fost creată încă acea aplicație pentru care operatorii să se bată pe licențe.“

Oacă spune și că experiența celor care au introdus deja tehnologia 5G nu e de na­tură, cel puțin până acum, să-i determine pe operatori să se grăbească. „Teh­nologia 5G a fost introdusă deja în America și în Asia, iar aplicațiile pentru ea sunt unele deo­sebit de banale. Acces de bandă largă. Or, în România, accesul de bandă largă e des­tul de bun. Avem, de pildă, operatori care asigură la punct fix acces la 1 Gb pe se­cundă, ceea ce e arhisuficient“, consi­deră Oacă. Există o problemă în cazul mediului rural, dar aceasta nu se va rezolva cu tehnologia 5G. „Acolo trebuie acope­rire, iar eu cred că teh­nologia existentă ar fi suficient de bună. 5G, prin noile benzi de frecvențe alocate, este propice zonelor urbane. Dar zonele urbane, după cum am spus, nu au acea killer application, nu oferă motivație, cel puțin în acest moment“, explică expertul.

„BIROCRAȚIE!“. Nici autoritățile nu sunt pregătite, mai spune Oacă. „Ce ne arată experiența? Birocrație! Până ce Guvernul nu va da o ordonanță, ceva, prin care să în­ființeze un ghișeu unic de autori­zare pentru construirea infrastructurii de tele­co­municații, unde autorizarea cons­truc­­țiilor civile să se facă într-un timp decent, o săptămână, de exemplu, licențele 5G nu au nicio valoare. Operatorii le iau și se uită la ele, pentru că nu pot obține au­to­rizări pen­tru instalarea de site-uri sau fibră optică.“

Antreprenorul Marius Bostan, fost mi­nis­tru pentru societatea informațională, este la rândul său „dezamăgit că nu s-a reu­șit de trei ani, de la promulgarea Legii nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații elec­tro­ni­ce, aprobarea normelor de aplicare. Guvernul nu a performat în această direc­ție, stadiul fiind de discuție între Ministerul Comunicațiilor și Societății Informa­țio­nale (MCSI), ANCOM și Ministerul Dezvoltării.

Un alt fost ministru al comunicațiilor, Răzvan Cotovelea, e mai optimist. „Nu aș avea foarte mari emoții în privința sta­diului pregătirii autorităților, pentru că ANCOM și Ministerul Comunicațiilor au totuși experiența introducerii standardului 4G. Diferențele de procedură nu sunt foarte mari.“ Și Cotovelea e de părere însă că ope­­ratorii ar putea fi mai puțin intere­sați de 5G decât crede Guvernul. „Dacă operatorii nu sunt pregătiți, e mai ales vina Ordonanței 114, efectele ei sunt teribile. Și nu sunt pregătiți pentru că nu pot face un business plan. Or, ei ar trebui să facă in­vestiții de sute de milioane de euro. Tele­co­municațiile sunt al treilea domeniu contribuabil la PIB. Cineva din Guvern ar trebui să se uite mai atent la acest sector al telecomunicațiilor.“

Pentru Oacă, OUG 114 e dovada că statul este interesat doar să încaseze sume cât mai mari, fără să ia în calcul că astfel poate pune în pericol întregi sectoare economice. „Nu degeaba a fost su­pra­numită «a lăcomiei guvernului». ANCOM, timp de zece ani, nu a perceput niciun fel de tarif de monitorizare. Zero la sută! Și tot a avut un excedent bugetar de 200 de milioane de euro“, explică Oacă.

Ordonanța 114 este apărată de pre­mierul Viorica Dăncilă. Într-un interviu la Digi24, ea a recunoscut că au fost unele probleme, dar spune că acestea au fost rezolvate. „Modul în care a fost adoptată OUG 114 nu a fost corect. Le-am cerut apoi miniș­trilor mai multă dezbatere publică. Dar nu putem vorbi doar de efec­te ne­do­rite. Pentru că OUG 114 are și elemente bune: 3.000 de lei salariul în con­s­trucții a făcut ca forța de muncă specia­li­zată în acest domeniu să rămână aici și să nu mai plece în altă parte. Chiar și plafo­narea pre­țului la gaze la 68 de lei este o măsură bună, împiedică creșterea prețului la gaze. Sunt și lucruri care nu au fost tocmai bune și am spus de fiecare dată că, pentru lucrurile care trebuie corectate, Guvernul are toată deschiderea. Pe domeniul de comunicații, s-a discutat cu toți cei implicați și am făcut corecturile necesare“, a declarat premierul.

SCĂDERE. Cât despre miliardul de euro pe care autoritățile estimau că l-ar putea încasa de pe urma licitației 5G, Oacă era de părere că obiectivul inițial pe care și l-a propus Guvernul a fost nerealist.

„Statul se gândește numai la bani. Minis­terul Finanțelor și-a propus această țintă, de a încasa un miliard de euro din licitația 5G, dar e complet greșit dacă ne uităm la practica internațională. În alte țări, prețu­rile de pornire la licitația de frecvențe se sta­bilesc pe baza unei constante euro/MHz/locuitor. Pentru că, la urma urmei, vân­zarea unei benzi de frecvențe face parte dintr-un plan de afaceri. Tu plătești o sumă în euro în funcție de megahertzii luați și de populația zonei respective, pe care poți să îți construiești afacerea. Și nu pe baza contabilității de la Finanțe.“

Bostan era de aceeași părere. „Ar fi o do­va­dă de imaturitate ca statul să creadă că ar putea încasa un miliard de euro în acest an. Verificați bugetele compa­niilor de telecom din acest an și nu veți ve­dea nicio su­mă alocată“, spune Bostan.

Între timp, suma minimă pe care Guvernul ar intenționa să o obțină la licitația pentru licențele 5G a scăzut la 580 de mili­oane de euro, a anunțat pe 30 iulie Ziarul Financiar. Publicația amintește că Darius Vâlcov, fostul consilier al premierului Dăn­cilă, declarase că marile companii de tele­co­municații ar trebui să plătească minimum un miliard de euro. Vâlcov a demisi­o­nat pe 3 iunie, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani și ju­mă­tate de închisoare cu executare.

O nouă ordonanță

Guvernul a modificat, la începutul lunii iulie, prin OUG 54/2019, modul de calcul al taxei pe care companiile telecom o plă­tesc către ANCOM.

• Reducere. De la 3%, cât prevedea OUG 114, taxa a fost redusă la „cel mult 2%“.
• Motiv. Expunerea de motive arată că OUG 114 a avut un rol de inhibare a in­ves­tițiilor în tehnologia 5G.
• Subliniere. Noua OUG 54 vorbește și despre „necesitatea colectării sumelor estimate din valorificarea benzilor de frecvențe radio destinate comunicațiilor mobile“.