Analiză: 80% dintre magazinele online din România sunt vulnerabile la atacuri de tip phishing

Andrei Dumitru 27/05/2022 | 10:58 Ştiri
Analiză: 80% dintre magazinele online din România sunt vulnerabile la atacuri de tip phishing

Creșterea numărului de tranzacții cu cardul, avansul pieței de eCommerce din România, ca urmare a schimbării obiceiurilor de consum în pandemie, dar și războiul din Ucraina, au determinat creșterea numărului atacurilor de phishing, provocând pierderi importante magazinelor online. Cu atât mai mult cu cât comercianții online din România reacționează greoi la schimbările rapide din ultima perioadă, platformele acestora sunt vulnerabile la atacurile informatice.

Astfel, 80% dintre magazinele online din România sunt vulnerabile la atacurile de tip phishing, lucru care se transferă, automat, și către clienții acestora, potrivit analizei TARA Interactive, companie românească de dezvoltare de software.

Criminalii cibernetici vor căuta mereu noi căi de a eluda sistemele de protecție ale magazinelor online. Însă, în același ritm, evoluează și softurile de monitorizare și identificare a scripturilor malițioase inserate în site. Ne așteptăm la și mai multe atacuri de phishing, în perioada următoare, dată fiind situația geopolitică și atacurile din partea hackerilor ruși, dar și a celor internaționali”, spune Vlad Lepădatu, Managing Partner la TARA Interactive, menționând că, la nivel mondial, pierderile generate de atacurile cibernetice în eCommerce sunt estimate la 20 de miliarde de dolari în 2021, în creștere cu 14% față de anul anterior.

Cele mai frecvente metode de phishing în eCommerce

Potrivit analizei TARA Interactive, cele mai frecvente metode de phishing în industria de eCommerce din România sunt:

  • phishing prin e-mail standard – presupune trimiterea unui e-mail care pare a fi de la un magazin online legitim. Gradul de periculozitate este foarte mare, deoarece vizează, de regulă, o mulțime de oameni simultan;
  • falsificarea domeniului – presupune crearea unui site web clonat și atragerea victimelor în a-și introduce datele;
  • phishing HTTPS – în această situație, fraudatorii vor trimite un e-mail care conține doar un link cu aspect legitim în corpul e-mailului. De obicei, nu există nimic altceva în e-mailul respectiv decât linkul (pe care se poate face clic sau un link inactiv care necesită ca receptorul să copieze și să lipească adresa URL în bara de adrese a browser-ului).

Odată cu extinderea folosirii telefonului mobil, au apărut și noi modalități de phishing care vizează utilizatorii de astfel de dispozitive:

  • smishing este una dintre acestea și presupune trimiterea de SMS-uri prin care se solicită accesarea rapidă a unui link, în încercarea de a colecta informații personale, sub amenințarea unei taxări suplimentare sau a întreruperii unui serviciu, sau a promisiunii unor câștiguri rapide;
  • vishing este o altă metodă frauduloasă, prin care utilizatorii de telefoane mobile sunt contactați de către persoane care pretind că sunt din partea autorităților, că sunt angajați ai unor bănci sau companii de IT, prin care li se solicită de la distanță fie accesul la calculatoare, fie informații personale si bancare, cu scopul de a efectua tranzacții frauduloase.

În contextul actual, magazinele online ar trebui să fie pregătite pentru orice atac de tip phishing, iar managerii să fie conștienți de consecințele unui astfel de atac și să implementeze un protocol clar în cazul atacurilor cibernetice”, mai spune Vlad Lepădatu.

TARA Interactive oferă o întreagă gamă de servicii de securitate pentru magazinele online – de la consultanță, audit de securitate, diagnosticarea problemelor, și remedierea acestora printr-o abordare holistică, ce îmbină tehnologia cu partea umană (educarea publicului pentru a se putea feri, scrierea de mesaje asertive, dar care nu creează panică, explicări, etc.), educarea personalului pentru a identifica fraudele cibernetice.

Ce pot face magazinele online pentru a se feri de phishing

Cel mai comun tip de atac de fraudă în comerțul electronic este cunoscut sub numele de fraudă prietenoasă. Frauda prietenoasă are loc atunci când un client finalizează cu bună știință o achiziție cu cardul de debit sau de credit și apoi continuă să conteste acea achiziție la bancă, pentru o rambursare. În 2021, aproape 40% dintre comercianții online din întreaga lume au raportat că au suferit acest tip de atac.

În acest context, magazinele online au la dispoziție o serie de instrumente pe care le pot implementa, astfel încât să limiteze vulnerabilitățile atunci când vine vorba de atacuri cibernetice și, în același timp, să aibă grijă de clienții lor și să nu îi expună acestor riscuri:

  • educarea clienților pe site-ul web oficial al companiei – amintindu-le că magazinul online nu solicită informații personale prin e-mail sau apel și promovarea conștientizării utilizatorilor cu privire la escrocherii de tip phishing;
  • training intern – instruirea tuturor angajaților cu privire la importanța protecției datelor prin programe de conștientizare a securității cibernetice;
  • instrumente de securitate sau de avertizare încorporate în browser-ul web, ce permit detectarea timpurie a unui astfel de atac și luarea de măsuri pentru a împiedica accesul acestuia în sistemul utilizatorului;
  • proces de autentificare în platformă securizat, cu mai mulți factori, atât pentru clienți, cât și pentru angajați;
  • implementarea de liste de verificare și a unui protocol – magazinele online trebuie să fie pregătite pentru orice atac de tip phishing.

În prezent, în România, magazinele online cele mai vulnerabile la atacurile de tip phishing sunt cele care nu au ultimele versiuni de software instalate, fără SSL/HTTPS și cele care folosesc parole ușor de spart pentru panoul de administrare a comenzilor online.

Cât privește investițiile pentru securizarea business-urilor în fața atacurilor cibernetice, acestea variază de la câteva sute de euro, la câteva mii de euro, în funcție de tehnologiile pe care le utilizează magazinele respective, de complexitatea acestora, cu mențiunea că sumele scad dacă strategia de investiții vizează aici prevenția, nu intervenția reactivă.