Analiștii bancari japonezi consideră că România este vulnerabilă în următoarele 12 luni la o criză a cursului valutar

Alexandra Pele 07/12/2021 | 10:23 Financiar
Analiștii bancari japonezi consideră că România este vulnerabilă în următoarele 12 luni la o criză a cursului valutar

Un potențial șoc pe cursul de schimb s-ar simți diferit față de cel din urmă cu un deceniu, dar ar fi la fel de dureros. Mai ales având în vedere nivelul infla­ției și al importurilor.

O analiză a băncii de investiții Nomura sem­nala luna trecută că România și alte trei state emergente riscă să se confrunte cu o criză valutară. Pentru a cuantifica acest risc, economiștii japonezi au luat în considerare indicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut (PIB), raportul dintre rezer­vele valutare și importuri, precum și evo­luția indicilor bursieri. „Damocles, modelul nostru de avertizare timpurie a crizelor cursului de schimb din piețele emergente, poate fi un instrument util pentru a avertiza asupra posibilelor de­clan­șatoare, oferind un prim semnal de alarmă“, notează specialiștii băncii Nomura în raportul amintit.

Ori de câte ori indicele Damocles de­pă­șește 100, acesta este interpretat ca un avertisment că țara în cauză este vul­nerabilă la o criză a cursului valutar în următoarele 12 luni. În prezent, Egiptul are 175 de puncte, fiind urmat de România, cu 115 puncte, Turcia (108) și Sri Lanka (104). Damocles a semnalat corect 64% din ultimele 61 de crize în eșantionul de 32 de țări urmărit de specialiștii Nomura, cu ajutorul unor seturi de date care se întind pe 25 de ani. „Un Damocles de peste 150, așa cum este acum pentru Egipt, este un avertisment că o criză a cursului de schimb ar putea izbucni în orice moment“, avertizează ei.

Exemplul Turciei

Damocles pare să fi avut dreptate în privința Turciei, care s-a confruntat în 2021, în general, și în ultima lună, în particular, cu o depreciere rapidă a monedei locale. Lira turcească a pierdut peste 40 de procente față de euro de la în­ceputul anului și peste 20% în ultima săp­tămână din noiembrie. Economiștii au pus evoluția pe seama politicii monetare iraționale pe care o practică banca cen­trală a Turciei. Dacă peste tot în lume bancherii centrali au început să semnaleze sfârșitul „erei banilor ieftini“, ca urmare a creșterii alarmante a inflației, Turcia pare să facă opusul, cu toate că și ea se con­fruntă cu o creștere alertă a prețurilor.

Din septembrie, Banca Turciei a redus dobânzile cu patru puncte procentuale, la 15%, provocând ravagii pe piețele financiare. Asta pentru că președintele Recep Tayyip Erdogan este convins că majorarea dobânzilor duce la creșterea prețurilor, o opinie la 180 de grade față de consensul economic. Mai mult, președintele turc a apă­rat reducerile recente de dobândă, precizând că acestea vor „încuraja exporturile, investițiile și crearea de noi locuri de muncă“.

Cu o depreciere de sub două procente față de moneda unică europeană în 2021, situația din România pare să nu aibă vreo legătură cu problemele valutare cu care se confruntă Turcia. Regimul de curs, numit flotare controlată, permite Băncii Națio­nale a României (BNR) să intervină în piață și să întărească, la nevoie, leul. Re­sursele BNR nu sunt însă nelimitate, iar as­tfel de intervenții nu pot face față unei presiuni constante de depreciere, gene­rată, de exemplu, de deficitele comerciale și de cont curent. Din cauza faptului că im­por­turile depășesc exporturile, cererea de euro este ridicată în România. Intrările de fonduri europene, când absorbția este bună, mai reduce din presiune.

La nivel macro, ca orice stat emergent, România rămâne sensibilă la mișcările ample de capital. Spre exemplu, când SUA majorează dobânzile, investitorii renunță la țări mai riscante precum România, pre­ferând să-și țină banii în dolari, o mo­nedă mult mai sigură.

„Principalele motive care explică ab­sența unor crize valutare în statele emergente în timpul pandemiei sunt reducerea dobânzilor de către marile bănci centrale și amploarea programelor de relaxare can­titativă. Acestea au împiedicat un exod de capital din statele emergente și au înce­țo­șat percepția investitorilor privind re­lația risc-randament în piețele emergente“, punc­tează specialiștii de la Nomura.

Acum, când marile bănci centrale se pre­gătesc de oprirea tiparnițelor de bani, situația se complică pentru România și pentru moneda națională. Un factor impor­tant de reducere a presiunii pe curs este majorarea dobânzilor, creșterea costurilor de finanțare întărind moneda locală. BNR a luat o primă decizie în acest sens în ultima ședință de politică monetară din acest an. Spre surprinderea pieței, majorarea dobânzii-cheie a fost de doar 25 de puncte de bază, jumătate din cât anticipau analiștii – insuficient în opinia multora pentru a face față unei inflații de 8%.

O creștere accelerată a dobânzilor, au argumentat specialiștii BNR, ar fi riscat să afecteze revenirea economică a României. Teoria mai spune și că majorarea costurilor de împrumut reduce creditarea și poate afecta capacitatea debitorilor de a plăti ratele. Și o depreciere a leului este de natură să producă astfel de efecte, pentru debitorii în valută.

Situația creditării

Pentru a scăpa din această menghină, BNR a adoptat încă din 2012 o serie de măsuri menite să des­cu­rajeze creditarea în valută și să apere companiile și persoanele fizice de riscul care rezultă dintr-o potențială depreciere a monedei naționale. De atunci, volumele creditelor noi în valută au înregistrat scă­deri semnificative, înjumătățindu-se. Astfel, ponderea creditelor în valută repre­zintă doar 15% în cazul portofoliului de retail al sistemului bancar românesc, de la peste 50% în perioada de glorie, de dinain­tea crizei din 2009. În cazul companiilor, aceasta s-a menținut ceva mai ridicată, la circa 36% la nivelul lunii septembrie, potrivit datelor BNR.

Dobânzile avantajoase la creditele în valută, ce rezultă din dobânzile foarte scă­zute la euro practicate de Banca Centrală Europeană (BCE), le-au păstrat atractive, în special pentru companii. La nivelul lunii septembrie, volumul creditelor noi în euro accesate de persoanele juridice a fost de 293,8 milioane de euro, dublu față de cel din septembrie 2020. Așa se face că „Ro­mâ­nia se află printre țările cu cele mai mari ponderi ale creditului bancar în va­lută (28,5% în mai 2021), însă pe o tendință des­crescătoare începută încă de la jumă­tatea anului 2012“, după cum avertizează specialiștii BNR în cel mai recent Raport asupra Stabilității Financiare. Mai exact, România se află pe locul al treilea în UE, după Croația și Bulgaria.

Prognoze

Instrumentul ales de BNR pentru a ține sub control atât inflația, cât și cursul pare a fi controlul lichidității, un instrument ceva mai fin decât cel al dobânzilor. Iar regimul de flotare controlată îi per­mite băncii centrale să folosească acest instrument la capacitatea lui maximă, aspect vizibil și în contextul crizei politice, care a venit și a trecut fără aproape niciun impact asupra leului. Teama specialiștilor este ce se va întâmpla însă când presiunile asupra monedei naționale vor fi atât de mari, încât acestea să nu mai poată fi înă­bușite de rezervele valutare ale BNR, cum s-a întâmplat în criza precedentă.

Comisia Națională de Strategie și Prog­noză vede un curs de sub 5 lei/euro inclusiv în 2022. Analiștii financiar-bancari sunt mai puțin optimiști și se așteaptă ca euro să treacă de pragul de 5 lei în următoarele 12 luni. O depreciere puternică a leului ar pune mari presiuni pe inflație, având în vedere nivelul ridicat al importurilor, fiind relativ improbabil ca plusul de competitivitate al exporturilor să compenseze impactul.

Piața leului

Piața valutară funcționează după regulile cererii și ofer­tei, însă leul mai pri­mește din când în când câte un ajutor de la Banca Națională a României.

  • INTRĂRI. Printre cele mai importante surse de euro se numără fondurile europene, investițiile străine directe și bunurile și serviciile exportate de România. La acestea se vor adăuga în următorii ani fondurile din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
  • IEȘIRI. Importurile sunt punctul nevralgic al balanței comerciale a României. Odată cu revenirea economiei, importurile cresc rapid, adâncind deficitul extern. România era și înainte singura țară din regiune cu flu­xuri de capital stabil ne­gative.
  • DIMENSIUNE. Piața va­lutară din România a înregistrat în 2020 un volum mediu zilnic al tranzacțiilor de circa 1,5 miliarde de euro, în scă­dere cu 10% față de anul anterior.
  • INTERVENȚIE. Rezerva valutară aflată la dispoziția Băncii Naționale a României, de peste 35 de miliarde de euro, îi permite să influen­țeze cursul, însă ajus­tările nu au cum să țină pasul cu o tendință constantă de depreciere fără riscul de a fi epuizată.
Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.