Alt fel de poveste pescărească. Localul care oferă în același timp specialități gătite dar și pește proaspăt pentru acasă

Bianca Dobrescu 09/05/2019 | 15:09 Oameni
Alt fel de poveste pescărească. Localul care oferă în același timp specialități gătite dar și pește proaspăt pentru acasă

Un bistro cu vânzări de un milion de euro încă din primul an de funcțio­nare? E un alt fel de poveste pes­că­rească

Acest articol a apărut în numărul 64 (29 aprilie – 12 mai 2019) al revistei NewMoney

Se știe că, atunci când te naști într-o fa­milie cu spirit antreprenorial, „microbul“ se transmite pe cale genetică. Des­cen­dent al unei familii care a fondat gru­pul industrial Flacăra Ploiești, Cristi Dăr­mă­nescu (45 de ani) a încercat mai multe idei de afaceri imediat după ce a absolvit cursurile Academiei de Studii Econo­mice.

Mai întâi în 1997, cu 100.000 de dolari primiți de la tatăl său pentru a-și începe un business, a mizat pe importul de citrice din Grecia. Iar după cum mărtu­risește acum, lucrurile au mers chiar foarte bine, deoarece aducea produse mult mai atent selecționate față de con­curenții săi, astfel că avea un rulaj foarte mare, se plătea doar cash, iar marja de profit era de 20-30%.

Doi ani mai târziu, l-a cunoscut pe Da­niel Nistor, un antreprenor care, la acea vreme, avea deja o rețea de distribuție de fructe și legume proaspete în Moldova, cu depozite la Brăila și la Iași. Astfel, a apărut distribuitorul de fructe și legu­me Alfredo, o companie care în 2001 și-a di­versificat businessul și a început să comercializeze și pește oceanic: celebrul „președinte al peștilor în România“, macroul. De aici, lucrurile au evoluat pe repede înainte. În 2002, compania avea primul depozit de produse congelate în Galați, pentru ca, în 2006, să achi­zi­țio­neze o fa­brică la Agigea, Constanța, unde a înce­put să pregătească produse sub brandul Alfredo Foods, astfel încât să se diferen­țieze și să-și fidelizeze clienții.

Tot 2006 a fost cel mai bun an, ex­plică Cristi Dărmănescu, an în care au în­re­gis­trat o cifră de afaceri de 40 de mili­oane de euro. Ulterior, Alfredo s-a împărțit în două divizii, Alfredo Legume și Alfredo Seafood, astfel încât fiecare dintre cei doi asociați să se ocupe de propria marcă. Dărmănescu a ales Alfredo Seafood, recunoscând că a prins gustul pentru o dietă mediteraneeană de la mama sa, medic de profesie, care i-a insuflat un stil de viață sănătos.

„Pe filonul ăsta am deprins practici să­nă­toase de alimentație și, ulterior, călă­to­rind, mi-am dat seama că mă atrăgeau foarte mult bucătăria mediteraneeană și dieta în sine care, în principiu, înseamnă fructe, legume proaspete, cereale ca bază și pește sau fructe de mare ca sursă prin­ci­pală de proteină“, explică el.

Dezvoltarea Alfredo Seafood a însemnat o investiție de 300.000 de euro în relo­carea la București a fabricii din Constanța, dar și introducerea unei noi palete de pro­­duse și pește proaspăt ambalat în at­mos­feră mo­d­ificată, pe lângă linia clasică de pește oceanic congelat. Erau bani mulți pentru 2010, recunoaște el, iar efec­tele crizei se resimțeau la fiecare pas. Spune însă că a ales să investească într-o astfel de peri­oadă bazându-se pe instinct. „Am intuit nevoia de a merge pe produse fresh, măr­turisește antreprenorul care, în 2018, a avut vânzări de 5 milioane de euro. „Ju­mă­tate din această cifră în­seamnă produse fresh“, explică el.

Pentru 2019, Cristi Dărmănescu esti­mează însă o scădere cu 10% a cifrei de afa­ceri, pe fondul unei crize globale a peș­telui, Alfredo Seafood bazându-se pe im­porturi din țări precum Vietnam, India, Nor­vegia, Irlanda sau Spania. „Astfel, es­ti­măm să încheiem anul cu 4,5 milioane de euro, cu siguranță sub 5 milioane“, spu­ne antreprenorul.

PIAȚĂ DE DESFACERE. În vara anului trecut, a decis împreună cu sora sa Diana, far­macistă și antreprenoare, să se extindă cu un bistro în Piața Floreasca – „o zonă suficient de prosperă, care atrage oameni de afaceri cu gusturi și suficienți bani“ pentru a le trece pragul, după cum o des­crie Cristi Dărmănescu –, în urma unei in­ves­tiții de 250.000 de euro, pe care es­ti­mează că ar putea să o amortizeze în ur­mă­torii cinci ani.

„După cei 15 ani de experiență în ale­gerea și prelucrarea celor mai bune soiuri de pește și fructe de mare, mi s-a părut un pas firesc“, își explică el decizia de a deschide BistroMar, un proiect la care spune că a început să se gândească de cel puțin patru ani și care funcționează atât ca restaurant cu specialități pregătite pe loc, chiar în fața clienților, cât și ca magazin de desfacere a produselor Alfredo Seafood. „Am gândit BistroMar ca pe o îm­binare între un gourmet bistro, unde sunt servite specialități savuroase gătite după rețete semnate de chef Cătălin Jernoiu, și o pes­cărie, unde vindem produse crude, atât la vrac, cât și ambalate“, deta­liază el.

BistroMar vinde săptămânal între 500 și 1.000 de kilograme de pește proaspăt și aproximativ 300 de kilograme de produse congelate. Din zona de retail vin aproximativ 40% din clienți, iar 60% sunt clienți ai bistroului. „Sunt de aproximativ 20 de ani în domeniul afacerilor cu pește și fructe de mare, iar în momentul de față una dintre principalele mele ținte este edu­carea consumatorului, atât în zona de retail, cât și în cea de HoReCa“, spune proprietarul companiei Alfredo Seafood.

Cumulat, aproximativ 2.000 de clienți trec zilnic pragul BistroMar, iar restaurantul are una dintre cele mai diversificate oferte din Capitală, cu peste 110 specii de pește și fructe de mare. De pildă, printre spe­cia­li­tățile-vedetă se numără tonul roșu proaspăt, dorada regală sălbatică, lupul de mare, creveții sălbatici de Argentina, dorada roz, scorpia de mare, peștele-dul­gher, limba de mare, dentex, seriola, calcanul, peștele-spadă, stridiile, langusti­nele, peș­tele-undi­țar sau scoicile Saint Jacques. Dar aici se poate opta și pentru pești comuni, precum codul, merluciul, heringul sau macroul.

Dacă aruncăm o privire asupra clasamentului preparatelor preferate de clien­ții restaurantului, pe primele locuri de află caracatița à la Gallega, urmată de cacciucco (supa siciliană de pește și fructe de mare).

Doar în primele luni de funcționare din 2018, bistroul de pe strada Banul Antonache, care se întinde pe o suprafață de 80 de metri pătrați și are 55 de locuri, a avut vânzări de aproximativ 500.000 de euro, potrivit calculelor lui Cristi Dărmă­nescu.

Pe termen scurt, antreprenorul vrea să extindă BistroMar în sistem de franciză, dar pentru asta trebuie să facă din restaurant o unitate foarte profitabilă. Ceea ce explică și investiția de 100.000 de euro pe care o va face în acest an într-o linie de pro­cesare a păstrăvului românesc și care va contribui la cifra de afaceri de un mi­li­on de euro pe care speră să o atingă până la finele anului fiscal.

 

 

Cele mai cunoscute restaurante pescărești din București

În București sunt peste 15 restaurante cu specific pescăresc, însă piața este împăr­țită doar de câțiva mari jucători.

 

  • Profitabil. Ivan Pescar este restaurantul pescăresc al multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, care este asociat cu Dumitru Frolu și Dan Buhai. Localul le aduce anual antre­pre­norilor venituri de aproximativ un milion de euro.
  • Diversitate. Un alt restaurant cunoscut este Victorița Pescărița, fondat de către ingi­nerul hidrotehnist Marian Cuzdrioreanu. Cherhanaua este o locație unică unde se găsesc 100 de produse diferite de pește și fructe de mare.
  • Pariu pe raci. Pentru iubitorii de preparate pe bază de fructe de mare, Paul Nicolau a înființat în București mai multe restaurante cu specific. Printre acestea, amintim Taverna Racilor și SeaFood Shaorma.
  • HOMARUL DANSEAZĂ. Bucureștenii însă rămân și cu alte opțiuni, precum Dancing Lobster, un restaurant axat pe pește și fructe de mare proaspete, aduse din Portugalia de două ori pe săptămână.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited și ulterior în cadrul ziarului Adevărul. La NewMoney acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială.