Principalul rival al lui Vladimir Putin: „Oamenii s-au obișnuit cu hoții aflați la pu­tere”

După ce a fost oficial blocat să mai can­dideze la alegerile prezidențiale din martie, liderul opoziției Alexei Navalnîi are încă toate șansele să rămână o bătaie de cap și mai mare pentru Kremlin.

Acest articol apare în numărul 32 (22 ianuarie – 4 februarie) al revistei NewMoney

Alexei Navalnîi (41 de ani), un nume pe care președintele Vladimir Putin nu l-a pronunțat niciodată în spațiul public, și-a îndeamnat simpatizanții din toată Rusia să iasă în număr cât mai mare să protes­teze pe 28 ianuarie în cadrul unei cam­panii naționale menite să boicoteze scru­tinul prezidențial.

„Participarea la acest scrutin nu face decât să-i rezolve lui Putin problemele pentru că-l ajută să-și cosmetizeze rea­le­gerea, dând aparența desfășurării unui scrutin democratic“, a scris Navalnîi pe blogul personal după ce Comisia Cen­trală Electorală din Rusia i-a respins în­registrarea candidaturii la alegerile din martie pe motiv că are o condamnare. Na­valnîi a denunțat-o ca fiind instru­men­tată politic. De asemenea, într-o înregistrare video, l-a acuzat pe Putin că „îi este de fapt teamă să candideze contra lui.“

Chiar dacă era puțin pro­babil ca Navalnîi să se apropie măcar de o even­tuală câștigare a alegerilor, simpla lui candidatură ar fi crescut riscurile pentru Putin, care se luptă pentru un nou mandat de șase ani. Dacă îl va obține, va deveni cel mai longeviv lider rus după Stalin.

În cazul în care ar fi fost acceptat candidat la acest scrutin, Navalnîi ar fi avut garantat un anumit timp de emisie la televiziunea de stat, de unde ar fi putut să-și lanseze acuzațiile acide la adresa puterii corupte de la Moscova. Astfel, mesajele sale ar fi putut ajunge și la un alt tip de au­diență decât cea de pe internet, la mili­oanele de ruși care se infor­mează exclusiv de la televiziunile de stat.

„Dacă Navalnîi ar fi participat la această cursă ar fi avut un impact mare“, crede Evgheni Minchenko, consultant politic al guvernului de la Moscova.

Chiar dacă Navalnîi nu mai are nicio șansă acum să mai împingă scrutinul spre un al doilea tur, o participare masivă la vot ar fi la fel de problematică. „În teorie, Navalnîi ar fi putut ajunge pe locul doi, ceea ce pentru Kremlin ar fi fost extrem de neconfortabil“, apreciază și Mikhail Vinogradov, directorul Fundației Politice din St. Petersburg.

Navalnîi s-a dovedit o nucă tare pentru Putin și când a candidat la ultimele ale­geri prezidențiale. Avocatul devenit activist politic a fost organizatorul-cheie al protes­telor masive care au izbucnit după ale­gerile din 2011 și 2012 pe motiv că au fost fraudate. Mai mult, fostul avocat a dat o măsură a potențialului său politic în 2013, când a reușit să obțină 27% în cursa pentru câștigarea primăriei Moscovei, suficient pentru a ajunge în turul doi împotriva ali­a­tului lui Putin, Sergei Sobyanin.

ȘI TOTUȘI… Un sondaj publicat la începutul lunii decembrie a anului trecut de casa de cercetare Levada Center îl cotau cu doar 2% din voturile celor care ar fi mers la vot, spre deosebire de Putin care ar fi obținut 67%. Alți doi candidați, Vladi­mir Jirinovski și Ghennadi Ziuganov ar fi obținut circa 4% fiecare.

Cifrele ar putea fi un indiciu că puterea de la Kremlin supraestimează totuși po­ten­țialul lui Navalnîi de a converti protestele în voturi. „Faptul că i-au interzis să candideze este mai curând o «binefacere» pentru el“, crede Boris Makarenko, ana­list în cadrul Centrului pentru tehnologii politice din Moscova.

Politic vorbind, lui Navalnîi nu îi este suficient că se bucură de sprijinul unui ba­zin mare de susținători loiali. De aceea s-a și luptat să construiască genul de alianțe politice necesare pentru a putea face față unor alegeri prezidențiale, cum a fost și cazul alianței cu fostul premier, Mihail Kasianov. Mai mult, o prestație sla­bă în campanie și apoi la urne risca să îi distrugă credibilitatea, mai spune Makarenko.

În 2017, Navalnîi a orchestrat cele mai ample proteste din ultimii cinci ani din Rusia. Zeci de mii de tineri i s-au alăturat la protestele care au avut loc la nivel na­țional în lunile martie și iunie. A bătut zeci de orașe rusești, ba chiar a făcut un tur regional în zone extrem de îndepărtate ale Federației precum Siberia.

IT’S THE ECONOMY. Arestările la fel de ample care au urmat au mai temperat entuziasmul rușilor de a mai ieși în stradă. Încercările lui Navalnîi de a-i scoate din nou din casă pe ruși în octombrie, de ziua lui Putin, au avut un succes limitat – doar 1.000 de participanți, comparativ cu cei 60.000 sau 75.000 de protestatari care i s-au alăturat în vară.

În plus, rușii sunt acum și mai optimiști în privința economiei. După cea mai lungă recesiune din ultimele două decenii, cauzată de prăbușirea prețului la petrol și de sancțiunile impuse de Occident, Rusia a revenit pe creș­tere în 2017, chiar dacă într-un ritm do­mol (sub 2%). Putin ră­mâne un lider po­pular în ciuda compara­țiilor tot mai dese cu perioada de stagnare eco­no­mică pe care Rusia a avut-o în mandatul lui Leonid Brejnev.

Activistul pro-democrație, Alexander Soloviev, care conduce fundația Rusia Deschisă finanțată de omul de afaceri rus aflat în exil, Mihail Hodorkovski, nu crede că vor fi proteste majore după alegerile din martie, în niciun caz nu se va repeta scenariul din 2011, când Putin s-a confruntat cu cea mai amplă contestare de când a preluat puterea, în urmă cu 18 ani. „Oamenii s-au obișnuit cu hoții aflați la pu­tere care fraudează alegeri și nici nu mai cred că pot schimba ceva“, spune cu pe­simism Soloviev.

Candidatura vedetei TV, Ksenia Sobciak, odinioară un critic vocal al lui Putin, este de fapt o strategie de a-i împuțina pe susținătorii lui Navalnîi, spun surse apropiate Kremlinului. Fostul avocat a de­nunțat candidatura lui Sobciak, fiica men­torului politic al lui Putin, Anatoli Sobciak, pe care a eti­che­tat-o drept „o caricatură de candidat libe­ral“. În replică, aceasta susține că este un rival autentic al lui Putin și că va lupta până la capăt.

RETORICA INTIMIDĂRII. În ciuda piedicilor puse, echipa lui Navalnîi a reușit să construiască o rețea națională de 84 de centre de sprijin cu ajutorul celor aproape 200.000 de voluntari. Pe 24 decembrie, 16.000 de oameni s-au strâns pentru a susține oficial candidatura lui Navalnîi și au promis că vor face tot ce le stă în putere pentru a boicota un scrutin care să legitimeze o nouă victorie elec­torală pentru Putin. „Nimeni nu va valida procesul electoral sau rezultatele“, a amenințat Navalnîi când, pe 25 decem­brie, comisia electorală i-a interzis să candideze.

În cadrul conferinței pe care o susține anual la jumătatea lunii decembrie, Putin l-a acuzat pe Navalnîi (la fel, fără să-i pro­nunțe numele) că practică un radi­calism periculos. Putin a apărat decizia de a-l ține departe de scena politică, compa­rându-l cu fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, care în 2003 iniția prima re­voluție colorată din istoria postsovie­tică și care azi este liderul opoziției din Ucraina. „V-ați dori un Saa­kaș­vili care să destabilizeze țara? Să su­pra­vie­țuim tentativelor de puci? Am mai tre­cut prin toate astea, vreți să le re­trăim?“, a în­tre­bat, retoric, Putin.

Chiar dacă rezultatul alegerilor nu are cum să aducă surprize, nu este foarte clar care va fi impactul pe termen lung asupra stabilității mandatului lui Putin, crede Vla­dimir Ashurkov, consultant al lui Navalnîi. „Nu are nimeni un glob de cristal. Nimeni nu a anticipat protes­tele din decembrie 2011 și nici furtuna din martie sau iunie“, a atras atenția acesta.

„Radicalism“ versus autoritarism

Putin l-a acuzat recent pe Navalnîi că practică un radicalism periculos și că ar putea fi un Saakașvili al Rusiei, dacă ar intra în politică.

• Candidat. Fostul avocat a dat o măsură a potențialului său politic în 2013, când a obținut 27% în cursa pentru primăria Moscovei, suficient pentru a ajunge în turul doi împotriva aliatului lui Putin, Sergei Sobyanin.
• Activist. Vara trecută, Navalnîi a reușit să coaguleze proteste ample care au cuprins majoritatea marilor orașe rusești, scoțând în stradă între 60.000 și 75.000 de protestatari.
• Potențial. Un sondaj Levanda Center îl cota cu doar 2% din voturi spre deosebire de Putin care ar fi obținut 67%.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Henry Meyer, adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images