Alexandra Smedoiu, președinta CFA Society România: Foarte posibil, cursul va atinge anul acesta pragul psihologic de 5 lei

Carmen Constantin 18/01/2023 | 10:21 Financiar
Alexandra Smedoiu, președinta CFA Society România: Foarte posibil, cursul va atinge anul acesta pragul psihologic de 5 lei

Economia României are șanse să urce, chiar dacă puțin, în acest an, în timp ce multe state occidentale se vor confrunta cu o posibilă recesiune, spune Alexandra Smedoiu (39 de ani), președinta organi­za­ției CFA Society România. Perspecti­vele sunt în ge­ne­ral pozitive, chiar dacă unele industrii vor avea de suferit. În pre­mieră, cursul de schimb ar putea trece pra­gul de cinci lei pentru un euro, dar fluctuațiile rămân minore.

NewMoney: Șefa Fondului Monetar Inter­na­țional (FMI), Kristalina Gheorghieva, are un avertisment dur: o treime din economiile lumii riscă recesiunea în acest an. Încetinirea creșterii economice din China este în sine un pericol, în timp ce Sta­tele Unite stau mai bine decât alții la ca­pitolul stabilitate financiară și economică. La ce să ne așteptăm în România?

Alexandra Smedoiu: 2023 va fi în conti­nua­re un an marcat de incertitudini. Majoritatea investitorilor vor rămâne foarte prudenți, ceea ce înseamnă că banii care vor fi vehiculați în economie vor fi mai pu­țini decât eram obișnuiți. Această pru­dență în investiții va aduce, în cel mai bun caz, o creștere economică mică. Nu cred că va fi cazul de recesiune în România, în sensul clasic de scădere economică, dar nu trebuie să ne facem prea multe spe­ranțe privind creșterea economiei.

– Dacă statele din vestul Europei, cu care România are mare parte din schimburile co­merciale, intră în recesiune în acest an, care vor fi efectele aici?

– Este posibil să fie afectate industriile care primesc mai ales comenzi pentru sta­tele respective. Dacă Germania intră în re­cesiune, de pildă, ar putea fi afectată industria automotive, producătoare de componente auto. Și e o industrie care se con­fruntă deja cu mai multe tipuri de crize, lipsă de materii prime, lipsă de forță de muncă etc.

Sunt și factori care fac presiune pe creș­terea prețului produselor, dar și în privința scăderii cererii. În perioadele de incerti­tudine, oamenii cumpără mai pu­țin, își schimbă mai rar mașina, de pildă.

Pe de altă parte, nu văd o criză privind forța de muncă. Adică nu văd o creștere a șoma­jului până la un nivel foarte ridicat. Noi am suferit în ultimii ani de lipsa forței de muncă, așa că ne-am putea aștepta la o oarecare reechilibrare din acest punct de vedere și, implicit, ușurarea presiunii pe creșterea salariilor. Companiile vor încerca probabil să țină cu dinții de forța de muncă pe care o au, iar într-o perioadă cu comenzi mai reduse cred că vor încerca să o utilizeze cât mai eficient, astfel încât să poată să treacă de perioada mai dificilă.

– Bugetul României pe 2023 a fost cons­truit pornind de la ideea unei creșteri economice modeste, de 2,8%. Ținând cont de dificultă­țile prin care va trece toată lumea, e totuși rea­list să luăm în considerare varianta unei creșteri a economiei?

– De principiu, da, chiar dacă poate că nu va fi chiar peste 2%. Mai curând între unu și două procente, acesta este consensul prin­tre analiștii financiari. Ceea ce repre­zintă un nivel modic față de obișnuința pe care ne-o creasem în ultimii ani. Pe de altă parte, cu cât economia e mai dezvoltată, rit­mul de creștere e mai scăzut. Nu mai e cazul să ne așteptăm la creșteri anuale de 10-12%. Deci e o estimare destul de rea­listă. Probabil nu vom ajunge chiar spre trei procente, dar nu vom fi foarte departe de zona aceea.

Atenție la cheltuieli!

– Poate inflația să revină la un nivel cu o sin­gură cifră în 2023?

– Nu e imposibil. Așteptările analiștilor sunt că inflația se va stabiliza, undeva sub nivelul de 10%. Vedem și semnalele pozitive, din diverse țări europene, precum și din Statele Unite. Aceste vești recente au dat un impuls de încredere pe zona de stabilitate a prețurilor, odată cu creșterea do­bânzilor de referință pe toate monedele, nu e vorba doar de leu. E posibil deci să fi trecut deja de vârful de inflație și să ne în­dreptăm către o perioadă mai stabilă. Până ajungem însă din nou la o inflație anu­ală de 2-3% va mai trece o perioadă, probabil câțiva ani.

– Cu toate dificultățile economice, cursul va­lutar s-a dovedit și anul trecut foarte sta­bil. La ce să ne așteptăm în acest an?

– Foarte posibil, cursul va atinge anul acesta pragul psihologic de 5 lei, dar fluc­tuația cred că va fi foarte mică. Am putea vedea în acest an un curs maxim de 5,0-ceva. Ceea ce, per total, înseamnă un curs de schimb foarte stabil. Și cred că această stabilitate se va menține și în acest an.

Necunoscuta energetică

– Prețul gazelor a ajuns la cel mai mic nivel din 2021 încoace, pe fondul cererii scăzute, cauzată de iarna neașteptat de blândă de până acum (început de ianuarie). La ce să ne așteptăm în continuare?

– Pe piața de energie vom mai vedea fluc­tuații și poate chiar fluctuații mai semnificative. Sunt în joc mai mulți factori. Vremea ne-a ajutat până acum, dar iarna e lungă. Statele europene fac eforturi să gă­sească surse alternative de energie, de a o stoca, ceea ce va avea un efect pe termen mediu. Iar pe termen lung, investițiile în alte tipuri de energie, în facilități de depo­zitare și transport în mod cert vor face di­ferența astfel încât prețul să rămână stabil. Însă în perioada imediat următoare e de așteptat să mai vedem fluctuații.

– Vor apărea influențe asupra prețului energiei electrice?

– La finalul anului trecut, prețurile la electricitate se stabilizaseră, dar, dacă ne ui­tăm la perspective, vom mai vedea creșteri de prețuri, poate unele chiar semnificative, pe piața de energie. Avem dezechilibre între cerere și ofertă, iar dacă ne uităm la pre­țurile cu care se tranzacționează contractele futures, adică cele cu decontare ulterioară, prețurile sunt în continuare mult mai mari, semn că mai sunt dezechilibre acolo. În plus, nu văd intrări spectaculoase de energie din alte zone, precum energia verde, pe termen scurt. Pe termen mediu și lung e de așteptat să vedem in­ves­tiții și livrări semnificative din această direcție, dar, în 2023, greu de crezut că vor veni de aici prea mulți megawați suplimentari. În concluzie, pe termen scurt vom mai vedea fluctuații de preț, pe termen mediu și lung – o stabilizare.

La nivelul consumatorilor, cel mai important este dacă vor coo­pera în conti­nuare măsurile de protec­ție decise de guverne, nu doar în România, ci și în multe alte state europene. Indiferent că va fi acoperit din buzunarul propriu sau de la bu­getul de stat, prețul energiei va rămâne un cost semnificativ pentru economie, în ge­neral.

Cu ochii pe consum

– Ce se va întâmpla cu prețul carburanților după eliminarea subvenției de 50 de bani/litru?

– Marii consumatori din transporturi și agri­cultură trebuie să-și facă din nou calcu­lele. Subvenția în sine nu pare mare lucru, dar la cantități mari și foarte mari devine semnificativă. Consumatorii vor fi deci pru­denți în privința cantităților utilizate, ceea ce înseamnă un consum „raționa­lizat“, în sensul că toată lumea va fi foarte atentă la costuri. Dar nu mă aștept la scă­deri masive de volume privind cererea de combustibil. Pe de altă parte, dacă nu se în­tâmplă ceva ieșit din comun pe piața internațională a petrolului, nu ar trebui să mai vedem prețuri de opt-nouă lei/litrul de carburant.

Optimism moderat

– Piețele bursiere au trecut printr-un an deo­sebit de dificil din cauza războiului și nu nu­mai. Cum va fi 2023 pentru investiții?

– Vom asista la revenirea pe teritoriu pozitiv a multor zone de investiții. Scăderile pe care le-am văzut au fost generate de aș­tep­tări negative privind efectele războiului pe diverse industrii, pe diverse piețe. Marea majoritate a acestor așteptări a fost deja în­corporată în prețul activelor. Având în ve­dere corecțiile deja produse, dar și că banii trebuie să circule, mă aștept ca bur­sele să intre pe teritoriu pozitiv și să ră­mână acolo în 2023. E un moment bun pentru investiții, activele au prețuri scă­zute, au încorporat așteptările negative și în multe cazuri sunt la cote minime la nivelul mai multor ani.

Acest articol a apărut în numărul 155 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly