Al doilea val al pandemiei COVID-19 a adus o nouă încetinire a economiei. Ce estimări au analiștii în privința revenirii industriei și a comerțului

Alexandra Pele 04/11/2020 | 12:47 Financiar
Al doilea val al pandemiei COVID-19 a adus o nouă încetinire a economiei. Ce estimări au analiștii în privința revenirii industriei și a comerțului

Deși o nouă închidere a economiei este improbabilă, creșterea accelerată a nu­mă­rului de cazuri de COVID-19 a dus la o scădere a activității, ceea ce face neverosimilă revenirea în formă de V și re­cuperarea scăderilor generate de pan­demie în 2020.

Valul al doilea al pandemiei de COVID-19 a dus la o încetinire a activității econo­mice, analiștii anticipând o pierdere de ritm în ultimele luni ale anului, după o revenire relativ robustă în trimestrul al treilea. Cifrele privind evoluția industriei și a comerțului extern par a confirma sce­nariul unei reveniri în formă de aripă de pasăre, în vreme ce prognozele mai pesimiste indică o evoluție în W.

„Treptat, activitatea economică a înce­tinit pe parcursul verii. La începutul lunii octombrie, circulația persoanelor era la nivelul de la sfârșitul lunii iunie. Tot ce s-a câștigat în trimestrul al treilea s-a pierdut în octombrie, când numărul de ca­zuri a explodat în regiune și în toată Europa“, a comentat Dan Bucșa, econo­mist-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank Londra, în cadrul unei videoconferințe.

Dan Bucșa anticipează o contracție eco­­nomică de 5% a produsului intern brut (PIB) în 2020, estimare mai opti­mistă față de vechea prog­noză, a unei scăderi de 8%-9% din PIB. Ci­frele mai bune au fost generate de o ajustare a prog­nozei din zona euro, unde economiile Italiei și Germaniei au performat peste așteptări, ca urmare a cheltuielilor foarte mari realizate de guverne în contextul pan­demiei.

Economia României funcționează la trei sferturi din capacitate în prezent, reiese și din calculele făcute de analiștii Băncii Co­merciale Române, care anticipează o creș­tere modestă a activității în ultimul trimestru din 2020. „Minimul a fost undeva în aprilie, când economia a funcționat cam la 26%, deci cam la un sfert față de o lună nor­mală pre-criză. Pe măsură ce s-au ridicat restricțiile, am avut o revenire spre două treimi din ca­pa­citatea normală. În ultimele luni, viteza de revenire a fost ceva mai lentă, iar spre final de septembrie am avut chiar o inversare de trend. Acum, economia funcțio­nează cam la trei sferturi din capaci­tate“, a explicat Ciprian Dascălu, economist-șef al Băncii Comerciale Române, în cadrul unei videoconferințe.

Din calculele acestuia, orice lună plină în care economia este închisă se traduce prin tăierea unui punct procentual din creșterea anuală. Cu toate astea, specialiștii apreciază drept improbabilă o nouă blocare totală a economiei, similară celei din timpul stării de urgență. BCR anticipează o contracție a eco­nomiei locale de 4,7% din PIB în 2020, estimare ușor mai optimistă decât consensul pieței, de -5,2% din PIB. Pe de altă parte, calculele indică o temperare a ritmului de revenire spre sfârșitul anului.

„Pentru trimestrul al patrulea, nu avem deo­camdată nicio dată cu frecvență ridi­cată. Dacă ne uităm pe componentele indicatorilor de încredere, putem observa că trendul pozitiv se menține în tot ce ține de indicatori soft, forward looking, (indicatori precum indicele de mobilitate de la Google, consumul de electricitate etc., n.r.), dar este un avans destul de moderat. Aș spune că trimestru la trimestru, în scenariul nostru de bază, avem un avans marginal în T4 față de T3. În scenariul de bază nu avem incluse măsuri restrictive în nicio lună din T4“, a precizat Ciprian Dascălu.

FORME

Datele Institutului Național de Sta­tistică (INS) aferente primelor opt luni din 2020 confirmă temerile economiștilor. Dacă în mai și iunie ritmul de creștere al industriei s-a menținut robust, datele din iulie și august au „frânt“ revenirea în V. Mai mult, ceea ce s-a recuperat în lunile de creștere susținută nu compensează scăderile din pe­ri­oada de lockdown.

În ceea ce privește evoluția sectorială, doar trei ramuri din industrie erau pe plus în august: producția de produse farmaceutice, de produse chimice și de tutun. Sectoare precum mineritul, producția de îm­bră­căminte, de mobilă sau alimente (în ge­neral, ramuri cu valoare adăugată redusă, care sufereau deja din cauza creșterii acce­lerate a salariului minim din ultimii ani) au continuat să scadă în august.

În cazul comerțului exterior, luna august a adus o nouă scădere, după trei luni de re­venire aproape de nivelul de dinainte de criză. Cifrele par a confirma așteptările ana­liștilor, care speculează că Germania, princi­palul partener comercial al României, dar și al multor state din regiune, nu are sufici­entă forță să tragă de una singură din recesiune Europa o perioadă prea lungă.

Îngrijorătoare sunt și cifrele privind co­mer­țul. Ritmul de evoluție a cifrei de afa­ceri în comerțul cu amănuntul stagnează în pri­mele opt luni față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce sugerează o even­tuală slăbire a forței consumului. Motor al creș­terii economice pe plan local în ulti­mele două decenii, consumul va avea în acest an cea mai însemnată contribuție la contracția PIB, este de părere Dan Bucșa. Analistul de la UniCredit estimează o revenire economică de doar 4% în 2021, care de­pinde însă de modul în care va fi gestionat noul val de infecții. „Trimestrul patru a început prost. Suntem la nivelul din iunie. Trimestrul întâi din 2021 depinde de cum va arăta al doilea val. Din punctul nostru de vedere, nu va arăta prea bine“, a comentat analistul.

Acest trend se va reflecta și în evoluția șomajului, ținut sub control de scheme precum șomajul tehnic și kurzarbeit. Astfel de programe s-au numărat printre măsurile de succes implementate la nivel european. O cincime din angajații români au beneficiat de un astfel de sprijin, procentele fiind de circa 10-15% în celelalte state din regiune. Ca urmare a folosirii acestui program, șomajul nu a crescut foarte repede, dar piața muncii continuă să fie expusă unor riscuri.

Dan Bucșa se așteaptă la un val de concedieri la sfârșitul anului, când multe companii își vor regândi activitatea pentru 2021, precum și la un al doilea val la începutul anului viitor, val a cărui amploare depinde de evoluția pandemiei, dar și de decizia autorităților de a menține schemele de ajutor de stat pentru păstrarea locurilor de muncă.

CONTEXT

Economia României nu este singura care pare a se confrunta cu o pierdere de avânt. Statele europene „alunecă“ spre o recesiune în W, mai mulți economiști ci­tați de Financial Times avertizând că noile restricții impuse de autorități în contextul creșterii numărului de cazuri vor frâna ritmul de revenire consemnat în ultimele luni. Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și Țările de Jos au reintrodus res­tricții în această toamnă.

„Nu-mi vine să cred cât de rapid a lovit valul al doilea“, a comentat Katharina Utermöhl, senior economist la Allianz. „Vedem acum cum creșterea intră în teritoriul ne­gativ în mai multe state; o nouă recesiune este foarte posibilă în ultimul trimestru“, a avertizat ea.

Deși cifrele cu privire la evoluția PIB-ului în trimestrul al treilea sunt așteptate să indice rezultate-record pentru zona euro, tot mai mulți economiști își amendează previziunile pentru ultimele trei luni din 2020 și se așteaptă ca ultimul trimestru să aducă o nouă contracție a PIB-ului. „Forma în care a revenit virusul, blocarea afacerilor și șocu­rile de încredere fac recesiunea în W scenariul de bază“, a declarat Lena Komileva, economist-șef la G+ Economics.

Pentru România, acest lucru poate însemna o scădere a cererii externe. Cumu­lată cu timorarea consumatorilor, preocu­pați de riscul creșterii șomajului, aceasta crește riscul unei reveniri mai lente și mai dificile, care ar putea prinde avânt abia în a doua jumătate a anului viitor.

Cine, ce, cât

România a alocat 6% din PIB pentru sprijinirea compa­niilor afectate de pandemie, unul dintre cele mai reduse niveluri din regiune.

  • Amploare. Cu 23,3% din PIB, Cehia este statul care a alocat cele mai mari sume din regiune pentru combate­rea efectelor pandemiei asupra economiei, potrivit calcu­lelor făcute de UniCredit Bank. Mare parte din acest sprijin este indirect (credite garantate, achiziția de titluri de stat de către banca cen­trală etc.). Cele mai mici alocări din regiune au fost anunțate de guvernele din Rusia, Slovacia și România.
  • Rezultate. În ceea ce privește valoarea efectivă a măsurilor implementate la ora actuală, clasamentul regional este condus de Serbia, cu cheltuieli de 8,1% din PIB. România se poziționează ono­­rabil, cu 2,9% din PIB, aproape jumătate din alo­că­rile asumate. Statele cu cele mai mici cheltuieli sunt Slovacia și Bulgaria.
  • Strategii. Multe state din regiune au luat măsuri menite să ajute companiile viabile afla­te în dificultate, respectiv cele cu pro­bleme de lichiditate, nu fir­mele cu pro­bleme de solva­bilitate. O excepție este Polonia, care a injectat bani în economie printr-o bancă de dezvoltare deținută de stat și prin fondul suveran de dezvoltare, ocolind astfel cerințele pri­vind riscul de credit.

Acest articol a apărut în numărul 102 al revistei NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.