Ai o afacere și nu ai birou. Cât te costă să împarți spațiul de lucru cu o altă companie

Au apărut în urmă cu 21 de ani și au răs­­puns unei nevoi imediate din piață: flexi­bilitatea. Astăzi, spațiile de coworking nu doar că își dublează suprafața de la an la an, dar și rămân parte a unui segment apetisant pentru operatorii in­ter­­na­ționali.

Acest articol a apărut în numărul 68 (24 iunie – 7 iulie 2019) al revistei NewMoney

Eduard Burghelia vrea să fie cât mai eficient cu banii. Are un business proaspăt lansat pe piață, Confidas, o platformă prin care expune firmele rău-platnice. Pentru a ajunge la afaceri de cel puțin 50.000 de euro până la finele anului, tânărul ia în calcul cele mai potrivite costuri, fără să facă rabat la calitate, și e de părere că un birou privat „nu prea are sens, dacă echipa ta operațională nu depășește patru angajați“. Iar el are trei. Așa că optează pentru un birou într-un spațiu de coworking, unde – pe lângă „prețul avantajos al chiriei“ – este în contact direct și cu o co­­munitate de tineri muncitori cu care face adeseori schimb de know-how.

„Mai mult, un spațiu de coworking vine la pachet cu biroul situat într-o zonă cen­trală cozy, care altfel ne-ar fi costat foarte mulți bani. Și să nu mai spun de serviciile conexe pe care le-am fi plătit dacă am fi avut propriul birou, precum curățenia sau utilitățile“, mai spune Burghelia.

Pe de altă parte, Andrei Olaru, fondatorul studioului de gaming Critique, nu este de aceeași părere. În opinia sa, în po­fida avantajelor de networking pentru un startup în tech (asta fiindcă majoritatea „oamenilor din tech lucrează din spații de coworking“), aceste birouri se închiriază la prețuri „exorbitante“. „Am văzut spații de coworking care cer în jurul a 150 de euro pe persoană sau 600 de euro pe o ca­meră de patru oameni, iar asta nu mi se pare deloc avantajos“, consideră el.

În urma unui anunț dat pe Facebook, Olaru a reușit să închirieze cu mai puțin de 350 de euro pe lună – preț în care intră și utilitățile – o casă aflată la zece minute de stația de metrou Piața Romană, unde lucrează acum nouă persoane.

„Cumva, spațiile de coworking pot spu­ne că sunt facile, le poți accesa foarte ușor, dar cu puțină muncă poți găsi apartamente sau vile de închiriat pe care să ți le poți personaliza mai mult, iar pentru echipă mi se pare mai OK. Dacă ești freelancer, poate că are mai mult sens, însă pentru echipe nu mi se pare ideal să lucrez dintr-un astfel de spațiu“, conchide Olaru.

RITM LA DUBLU. Deși părerile sunt îm­păr­țite, suprafața totală a spațiilor de coworking aproape că s-a dublat în ultimul an, explică Oana Craioveanu, CEO la Impact Hub. Doar în Capitală, acest segment a ajuns la peste 71.000 de metri pătrați, reprezentând 2% din totalul spa­țiilor de birouri, pe fondul dezvoltării industriei IT&C, în principal, arată cel mai recent raport al companiei de consultanță imo­biliară Crosspoint.

Un exemplu în acest sens este chiar Impact Hub, deschis în urmă cu șapte ani la Piața Unirii. Craioveanu a trebuit să re­nunțe în august 2017 la cele două etaje care se întindeau pe o suprafață de 600 de metri pătrați, pentru că se ajunsese la o capacitate care nu mai făcea față cererii. „Ne-am uitat și la scenariul prin care păstram locația, însă nu eram pregătiți din punctul de vedere al managementului. Lucrurile sunt un pic mai grele atunci când trebuie să te ocupi de două locații diferite“, explică Oana Craioveanu. Pri­vind retrospectiv, recunoaște acum că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar fi păs­trat și spațiul din Unirii.

„Este foarte important într-un astfel de business să fii în cât mai multe zone“, măr­turisește antreprenoarea. Impact Hub s-a mutat atunci într-un spațiu cu o su­prafață de 1.600 de metri pătrați, în zona Timpuri Noi. Aici, valoarea bonului mediu este de 600 de euro și există cerere con­stantă nu doar pentru birouri, ci și pentru sălile rezervate evenimentelor. Anul trecut, la Impact Hub s-au organizat aproximativ 600 de evenimente. „Majoritatea sunt de jumătate de zi sau de o zi. De altfel, unele durează și două zile sau o zi, o noapte și încă o zi“, spune Oana Craioveanu. O sală de workshop sau pentru o con­ferință cu 50 de locuri costă 600 de euro pentru un interval de patru ore.

Dincolo de faptul că oferă experiențe personalizate de lucru, găzduiesc confe­rințe, seminare și evenimente culturale ori sociale, unii dintre furnizorii de spații de coworking se axează și pe transforma­rea unor cartiere în comunități, cum este de pildă Cartier Hub by NOD Markerspace din Drumul Taberei, în timp ce alții îmbină conceptul de coworking cu cel de coliving, cum sunt Pura Vida Hub sau Omega House.

ÎN CIFRE DE PIAȚĂ. Pe piața românească, primele spații de coworking au apărut prin 1998, odată cu deschiderea la Bucu­rești a primului birou al grupului belgian IWG. A fost nevoie de zece ani să se ajungă la o suprafață totală de doar 2.500 de metri pătrați, pentru ca în următorii zece ani aceasta să ajungă la 60.000 de metri pătrați, potrivit datelor Crosspoint. Iar piața continuă să se dezvolte într-un ritm accelerat, în condițiile în care în doar primul trimestru din 2019 au fost înregistrate noi intrări de spații, cu un total de peste 8.000 de metri pătrați.

În momentul de față, IWG domină cate­goric segmentul bucureștean al coworking-ului, cu un portofoliu de aproximativ 30.000 de metri pătrați în 14 spații flexibile de birouri, fiind secondat de Mindspace, cu 12.000 de metri pătrați în trei clădiri.

Iar în curând, spun analiștii de la Crosspoint, stocul de spații de coworking va mai crește cu aproximativ 14.000 de metri pătrați, care vor intra în portofoliile Mindspace (4.000 de metri pătrați în City Offices), IWG (3.600 de metri pătrați în Țiriac Tower), 3House (3.500 de metri pătrați în Equilibrium) și New Work Offices (2.800 de metri pătrați în AFI Tech Park).

Și potențial de dezvoltare există. O demonstrează și discuțiile dintre Forte Partners, cel mai activ dezvoltator român de pe piața locală de birouri, și americanii de la WeWork – printre cei mai mari ope­ra­tori de spații de coworking la nivel mondial –, care sunt interesați de închirierea a aproximativ 8.000 de metri pătrați de birouri în viitorul proiect office Matei Millo, de pe Calea Victoriei. De altfel, consultanții imobiliari estimează că acest segment va continua să crească în urmă­torii ani, în ton cu tendințele din piețele vest-europene.

Dezvoltare

Pe fondul dezvoltării industriei IT&C, spațiile de coworking s-au extins spectaculos în ultimii doi ani, pe plan local.

• Extindere. La ora actuală, suprafața to­tală ocupată de operatorii de spații de coworking și birouri flexibile în București este de peste 70.000 mp.
• NEW ENTRY. Doar în primul trimestru din 2019 s-au înregistrat noi intrări pe piață din partea unor operatori, de peste 8.000 mp.
• COSTURI ACCESIBILE. Preţurile sunt cuprinse între 1 euro/oră, 10 euro/zi, 120 euro/ lună (birou flexibil) sau 1.500 euro/lună (birouri dedicate echipelor).

FOTO: Guliver / Getty Images