Afacerile în creștere din piața de software arată cât de rezistentă este industria IT la criza sanitară

NewMoney 10/03/2022 | 10:15 Digital
Afacerile în creștere din piața de software arată cât de rezistentă este industria IT la criza sanitară

Pandemia nu a încetinit planurile TARA Interactive. Dimpotrivă, timpul a arătat că afacerile din piața de software o duc bine indiferent de context.

Pentru industria locală de software, pandemia a fost, fără îndoială, unul dintre mo­toarele de dezvoltare, cu o explozie a cererii de digitalizare venită din partea celor care aveau o prezență slabă în online și care s-au trezit în imposibilitatea de a-și continua afacerile în noua realitate.

„Aici îi includem pe cei care au des­coperit necesitatea unei prezențe online, fie printr-un site de prezentare corporate, fie prin extinderea magazinelor offline cu varianta online, acțiune pe care nu ar fi considerat-o ca fiind obligatorie până la acel moment“, nuanțează contextul Vlad Lepădatu, managing partner la TARA Interactive, companie de dezvoltare de software în cazul căreia cererile de digitalizare au avut în ultimii doi ani o creș­tere cumulată de aproximativ 400% față de perioada de la începutul pandemiei.

Cu un buget de investiții de o jumătate de milion de euro în 2022, TARA Interactive și-a regândit strategia în linie cu miș­că­rile din industrie și vizează o prezență mai mare pe piața de software internațio­nală, în special prin extinderea portofoliului de clienți în Statele Unite ale Ame­ricii și vestul Europei. Tot acest nou con­text ar trebui să-i asi­gure „cel puțin o du­blare“ a cifrei de afa­ceri până la finalul anului în curs.

Hub regional

„Dincolo de impactul ma­jor al crizei sanitare, de riscurile din sfera politică și impredictibilitatea fiscală aso­ciată sau de presiunile inflaționiste recente, industria de software locală își con­so­li­dează rolul-cheie în dezvoltarea economiei și transformă România într-un hub re­gio­nal, după unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere, dacă nu chiar cel mai rapid din ultimii zece ani, de peste 250%“, arată Diana Florescu, analist economic Keys­Fin, furnizor de soluții de business information, într-un studiu recent pe această temă.

Anul trecut, industria de software din România a fost estimată la circa 9,2 miliarde de euro, cu aproape un miliard peste valoarea din 2020. În anul de debut al pan­demiei, în România activau aproape 27.000 de companii din domeniul software, cu 9% mai multe decât în 2019 și cu 104% peste to­talul din 2010. De remarcat și faptul că ponderea cifrei de afaceri generate de com­paniile de software din plan local a crescut de la 32% în 2010 la peste 57% în 2020, prin prisma avansului mult mai rapid al componentei de software.

„Activăm într-un domeniu care încă nu este suficient înțeles de către o mare parte a lumii. Piața de software este una atipică, atât în România, cât și la nivel mondial. Ea aduce multe modificări de procese într-un business prin automatizările dezvoltate, făcând necesară o adaptare la noile fluxuri de lucru, eliminând activitățile redundante“, punctează Vlad Lepădatu.

Despre TARA Interactive, acesta spune că, în 2020 și în 2021, a avut o evoluție bună în cadrul proiectelor desfășurate în mai multe domenii. „Fiind casă de software, suntem «in­dustry-agnostic», nu ne orientăm pe ceva anume. (…) La nivel general, anul acesta ne dorim să acoperim mai bine segmentele de fintech, e-commerce, automatizare a proceselor, robotizare, inteligență artifi­cială și procesare de informații de tip big data“, adaugă Lepădatu.

Doar 30% intern

Pentru 2022, compania a luat în calcul investiții de 500.000 de euro, din care cea mai mare parte va fi­nanța departamentele de marketing, vân­zări și HR. În prezent, aproximativ 70% din cifra de afaceri este generată de proiecte din afara țării, multe în Europa de Vest. Deși piața din România stă bine la capito­lul resurse umane care să dezvolte tehno­logii de top, potrivit spuselor lui Vlad Le­pă­datu, are de recuperat cinci-zece ani în raport cu țări precum Marea Britanie și SUA, în ceea ce privește inovația și adopția digitalizării în companii.

„Având în vedere comunicarea fără bariere lingvistice cu clienții – inginerii români au cunoștințe de limba engleză peste medie –, infrastructura IT foarte bună și cere­rea din piețele vestice, am creat ușor co­la­borări în aceste regiuni“, mai spune Lepă­datu. Iar din pla­nu­rile sale de extindere in­ternațională, pri­ma țară vizată este Ame­rica și, în paralel, Marea Britanie.

Afaceri pe creștere

Pentru 2022 a fost bugetată o dublare a cifrei de afaceri, față de valoarea de aproape un milion de euro raportată anul trecut. Estimarea se bazează atât pe extinderea din plan extern, cât și pe dezvoltarea accelerată a anumitor sectoare precum retailul online, care ar urma să ajungă anul acesta la o valoare de piață de șapte miliarde de euro, de la 6,2 miliarde de euro în 2021, așa cum se arată într-un raport GPeC. „E-commerce-ul românesc este într-o continuă creștere. Pornind de la valoarea de 6,2 miliarde de euro din 2021 și făcând un simplu calcul înseamnă că românii au cheltuit, în medie, aproape 17 milioane de euro în fiecare zi a anului trecut pentru cum­părături prin internet – în creștere de la 15 milioane de euro, media zilnică în­re­gistrată în 2020“, arată Andrei Radu, CEO și fondator GPeC.

TARA Interactive se va axa anul acesta pe o mai bună acoperire a industriilor de e-co­m­merce, fintech, logistică și retail tradițio­nal, cu accent pe zonele de automatizare a pro­ceselor, robotizare și inteligență artificială. „Ne așteptăm la un avans cu atât mai acce­lerat al industriei în 2022, pe fondul in­vestițiilor mai mari, ca urmare a intrării în piață a fondurilor europene.

Estimăm in­vestiții în creștere în zona de Big Data și AI, în special pe segmentul companiilor mari, a căror nevoie a evoluat de la soluții software care stochează datele (soluții de tip ERP, CRM) la o nevoie de a înțelege acele date și a le interpreta într-un mod corect pentru a putea lua decizii bune și în timp real“, continuă Vlad Lepădatu. Potrivit spu­­selor sale, o altă particularitate care contribuie la evoluția industriei locale de software este infrastructura IT foarte bine dez­­voltată, care facilitează conectarea și dezvoltarea pe servere din alte țări, aspecte ce facilitează accesul inginerilor software români la proiecte complexe, inter­naționale.

Cât privește provocările din 2021, migra­rea forței de muncă în IT și lipsa de stabi­litate a angajaților pe termen mediu au pus presiune pe această industrie. În măsura în care proiectele complexe de IT se im­ple­mentează în ani, angajații din IT consideră „normală“ schimbarea jobului la șase luni. „Or, această lipsă de sincronizare, combi­nată cu dinamicitatea industriei și a forței de muncă, face din evoluția industriei locale de software să fie una greu predicti­bilă“, mai spune Lepădatu.

Anii ’90

TARA Interactive a fost înființată în anul 1991, cu o investiție inițială de 1.000 de dolari și având două departamente: dezvoltare software și comerț. La acea vreme, piața locală de software era ca inexistentă – calculatoarele abia începeau să apară în companii, iar lumea era reti­centă în a le folosi.

Odată cu dezvoltarea rețelelor locale de internet, Tara Interactive a început să con­s­truiască pagini web pentru companiile care erau suficient de inovative pentru a-și extinde prezența în online.

Apoi, la începutul anilor 2000, a demarat dezvoltarea unui soft ce era utilizat în procesul de achiziție și comercializare a produselor. „În primii ani ne-am bazat activitatea pe dezvoltări de produse custom, la cererea clienților, majoritatea fiind pe par­tea de baze de date și interfețe de management ale acestora. Am avut proiecte și pe grafică și design, inclusiv animații 2D și 3D care, la vremea aceea, erau aproape necunoscute în România“, își amintește Lepă­datu. Dacă în perioada anilor 2009-2017 a funcționat pe o nișă extrem de îngustă la acea vreme, și anume produse software de trading în timp real și produse de colectare a debitelor bancare, după acești ani, compania și-a diversificat serviciile cu un singur scop: să poată acoperi orice nevoie de transformare digitală a clienților.

Acest articol a apărut în numărul 134 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly