Afacerile de familie dau testul maturității. Cum se vede schimbul de generații în România

Cristina Dobreanu 16/11/2016 | 11:58 Oameni
Afacerile de familie dau testul maturității. Cum se vede schimbul de generații în România

Mai rezistente în fața dificultăților financiare, mai flexibile și mai personalizate decât corporațiile, afacerile de familie din România sunt pe punctul de a da testul maturității. A-i lăsa sau a nu-i lăsa la conducere pe copiii fondatorilor? Aceasta-i întrebarea.

În Occident, acolo unde afacerile de familie au o tradiție de sute de ani, se spune că „prima generație creează, a doua cheltuiește și a treia distruge“. Sau cum a spus, mai direct, în urmă cu aproape o sută de ani, industriașul american Andrew Carnegie: „de la coate-goale iar la coate-goale este o distanță de trei generații“.

Dincolo de anecdote, cifrele vin cu o confirmare seacă: doar 30% dintre afacerile de familie supraviețuiesc celei de-a doua generații și doar 15% celei de-a treia. Dacă este gestionat corect, transferul asigură păstrarea afacerii în familie, însă, în caz contrar, este un element perturbator atât pentru business, cât și pentru familie, ale cărui consecințe sunt fie vânzarea afacerii, fie chiar dispariția ei.

În România, antreprenoriatul în familie se pregătește de schimbul de generații și mulți dintre cei implicați se așteaptă ca acesta să fie un proces brusc, nu unul pregătit din timp.

Sunt multe companii românești care au peste două decenii de activitate. O matematică simplă arată că fondatorii lor au depășit 50, chiar 60 de ani de viață. Așadar, problema succesiunii ar trebui să apară absolut natural într-o astfel de conjunctură. Tranziția este cu atât mai provocatoare cu cât schimbul de generații are loc între antreprenori născuți într-un sistem economic centralizat și o societate închisă și urmașii lor, mult mai cosmopoliți, cu studii în Vest, expuși la ideile occidentale încă de tineri și, prin urmare, cu o viziune mult diferită asupra mersului afacerilor.

Din câte se vede, mulți antreprenori cu afaceri de familie sunt în căutarea unei soluții, iar cea mai recentă întrunire a Family Business Network (FBN) România, parte a rețelei internaționale care cuprinde companii business de familie, a avut drept temă centrală tocmai „constituția de familie“.

Și atunci de ce este o prăpastie atât de mare între vorbe și fapte, în cazul afacerilor de familie, atunci când vine vorba de predarea ștafetei? Antreprenorii spun că pregătesc un plan, însă, cu rare excepții, sunt puțini cei care l-au și scris.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.