(A)facerea lumilor. Ce mare misiune pregătește NASA pe Lună înainte de a păși pe Marte
Autor: Romulus Deac
La 50 de ani de la aselenizare, ne pregătim să punem din nou piciorul pe Lună. Numai că de data asta e vorba de o cu totul și cu totul altă afacere.
Acest articol a apărut în numărul 68 (24 iunie – 7 iulie 2019) al revistei NewMoney
Dacă Pământul e plat și e susținut de patru elefanți care stau pe carapacea unei imense broaște țestoase, de ce nu ar fi și Luna o parte din Marte? Da, e o aluzie la ACEL tweet al astronomului amator Donald Trump despre ceea ce ar trebui să fie, în opinia sa, misiunile prioritare ale Agenției Spațiale Americane (NASA). „Pentru toți banii pe care îi cheltuim, NASA nu ar trebui să vorbească despre aselenizare. Am făcut asta în urmă cu 50 de ani. Ar trebui să se concentreze pe lucrurile mult mai mari pe care le facem, cum ar fi Marte (din care Luna este o parte), apărarea și știința“, scria la începutul acestei luni cel de-al 45-lea președinte ales al Statelor Unite.
Deloc surprinzător, paranteza închisă din tweet-ul său a rămas o nebuloasă deschisă interpretărilor. Cu atât mai mult, cu cât același Trump a anunțat nu o dată că una dintre prioritățile administrației sale este să facă (și) NASA mare din nou și să trimită până în 2024 o nouă misiune cu echipaj uman pe satelitul natural al Pământului.
Pe de altă parte, nu e prima dată când Trump explorează lumi noi și stranii, avântându-se acolo unde niciun alt președinte nu a mai ajuns vreodată. Anul trecut, bunăoară, vorbea despre dezvoltarea unei noi structuri militare, numită Forța Spațială, „ceva asemănător Armatei Terestre sau Marinei, dar pentru spațiu, pentru că cheltuim o grămadă de bani în spațiu“.
DE LA PĂMÂNT LA LUNĂ. Pentru pregătirea viitoarei aselenizări, NASA are anul acesta un buget de 21,5 miliarde de dolari, iar în 2020 ar urma să-i fie alocate alte 22,6 miliarde de dolari. Și-ajungem astfel cu încă un pas, ce ar putea fi uriaș pentru omenire, mai aproape de planurile Agenției – construirea unei stații spațiale pe orbita Lunii, care să fie folosită ca bază pentru misiuni la suprafață, dar și ca punct de plecare pentru noi zboruri de explorare a spațiului îndepărtat, inclusiv spre Planeta Roșie.
„Explorarea Lunii e strâns legată de cea a planetei Marte, iar stabilirea unei baze lunare reprezintă o oportunitate de a testa noi tehnologii, echipamente și instrumente care ar putea fi folosite pe Marte“, se arată într-o descriere a proiectului de pe site-ul NASA. Și odată văzută astfel, Luna chiar că poate fi o parte din Marte. După cum poate fi și piatra de hotar a unei noi economii, dezvoltată de această dată în spațiul cosmic.
De la Apollo 17 încoace, Luna a rămas în mare parte neatinsă. Dar lucrurile s-ar putea schimba mai curând și mai radical decât ne-am putea aștepta. La începutul acestui an, sonda chineză Chang’e-4 a aselenizat pe partea nevăzută a Lunii, într-o premieră istorică, având la bord un container special ce conținea semințe de bumbac, rapiță, cartof și creson, mostre de drojdie și ouă de musculiță de oțet, cu scopul de a crea o minibiosferă simplă. Bumbacul a reușit să încolțească, dar celelalte plante au murit după câteva zile.
Chiar și așa, experimentul este considerat un pas important în testarea posibilității de a crește plante într-un mediu cu gravitație scăzută și cu radiații puternice, ca parte a proiectelor de explorare spațială pe termen lung, inclusiv a misiunilor spre Marte. Ideea este ca astronauții să își producă hrana în spațiu și să reducă astfel timpul pierdut cu realimentarea de pe Terra, în condițiile în care o călătorie spre Marte ar dura aproximativ doi ani și jumătate. China a anunțat alte trei misiuni pe Lună, care ar urma să culmineze cu înființarea la sol a unei baze de cercetare.
SPAȚIUL PRIVAT(IZAT). Pe segmentul privat, japonezii de la ispace speră să înceapă în 2023 construcția unei platforme industriale pe Lună, „pentru a deschide astfel calea către descoperirea și exploatarea resurselor lunare“. De altfel, misiunea declarată a firmei japoneze este de a pune la dispoziția companiilor private un sistem prin care „acestea să poată vedea Luna ca pe o extensie a afacerilor lor și, practic, să o încorporeze astfel în sistemul economic al Pământului“, explica pentru Techradar Aaron Sorensen, oficial al companiei nipone.
Până atunci însă, ispace se va concentra pe transportul de încărcături înspre și dinspre Lună, dar și pe descoperirea unei metode de a separa hidrogenul din gheața lunară, în vederea producerii de combustibil pentru alimentarea navetelor ajunse pe orbită. În cazul unei reușite, Luna „s-ar putea transforma într-un post de staționare util pentru misiuni pe Marte“. „Ne așteptăm să generăm venituri încă din primele două zboruri (2020 și 2022, n.r.), bani care vor veni atât din transporturi de mărfuri, cât și din parteneriate comerciale. Provocarea acestui moment este lipsa unei cereri constante. Dar mai bine să creăm o nouă piață decât să urmărim una deja existentă“, explica Takeshi Hakamada, CEO al ispace, pentru Asia Times.
Pentru cele două zboruri, compania a semnat deja un contract cu SpaceX, dar sumele plătite au rămas confidențiale. Până în momentul de față, ispace a atras finanțări de peste 90 de milioane de dolari de la Suzuki Motor, Japan Airlines și Mitsui Sumitomo Insurance Co Ltd. (MSI).
Tot cu o rachetă a SpaceX, Falcon 9, și-au dus spre Lună și israelienii de la SpaceIL sonda Beresheet, prima sondă privată din istoria explorării spațiului programată pentru o aselenizare. Plasată pe orbită după un zbor de 40 de zile, Beresheet s-a prăbușit însă în timpul aterizării, undeva în Marea Serenității, la mijlocul lunii aprilie. Misiunea a costat 100 de milioane de dolari, iar SpaceIL a anunțat între timp că pregătește o a doua misiune.
În 2018, se arată într-o analiză a Jefferies Group, SpaceX a câștigat două miliarde de dolari din opt lansări în spațiu, pe un segment care a generat un total de opt miliarde de dolari și pe care mai sunt active United Launch Alliance (ULA, un joint-venture între Boeing și Lockheed Martin), Northrop Grumman Corp, Arianespace, Khrunichev, ISRO și Mitsubishi Heavy Industries.
GALAXIA FORBES. În decurs de un deceniu, industria spațială comercială a crescut de la 175 de miliarde de dolari în 2005 la 385 de miliarde de dolari în 2017. Iar pe măsură ce tot mai mulți investitori privați intră în joc, cifrele vor continua să se avânte spre cer. Potrivit unei analize Goldman Sachs, sectorul ar urma să crească la 1.000 de miliarde de dolari până în 2040, în vreme ce Bank of America Merrill Lynch avansează pentru același interval de timp o estimare de 2.700 de miliarde de dolari. În momentul de față, grosul veniturilor este asigurat de segmentul sateliților, care în 2017 a generat 269 de miliarde de dolari. Aproximativ 1.900 de sateliți operaționali orbitează acum în jurul Pământului, iar la actualul ritm de creștere a comenzilor s-ar putea ajunge la 15.000 până în 2024.
În ceea ce privește investițiile în startupuri spațiale, acestea au crescut de la 1,1 miliarde de dolari în intervalul 2000-2005 la 6,6 miliarde de dolari în perioada 2006-2011 și la 10,6 miliarde de dolari în 2012-2017, potrivit unui raport Bryce Space and Technology. Sunt bani proveniți de la peste 550 de investitori ale căror nume au fost făcute publice, printre care se află 2% din cei prezenți în topul Forbes pe 2017 al miliardarilor lumii, detaliază aceeași sursă. În fruntea listei se află fondatorul Amazon, Jeff Bezos, care spunea recent că, în cei 18 ani care au trecut de la înființarea Blue Origin, a investit în companie o medie anuală de un miliard de dolari.
Există însă printre ei și nume mai puțin sonore, cum ar fi Robert Bigelow, fondator al lanțului hotelier Budget Suites of America și, mai nou, al companiei de zboruri spațiale Bigelow Space Operations (BSO). Dezvoltator al unei camere gonflabile folosite de NASA la extinderea Stației Spațiale Internaționale, miliardarul de 74 de ani vrea acum să folosească această tehnologie pentru a construi o stație spațială privată, pe care să o plaseze pe orbita Lunii pentru a fi folosită ca hotel. Proiectul ar urma să fie finalizat în 2022, fiind estimat la 2,3 miliarde de dolari.
Până atunci, eventualii turiști spațiali se vor putea caza pe Stația Spațială Internațională, ale cărei porți au fost recent deschise pentru afaceri. Prețul pe o noapte: aproximativ 35.000 de dolari, la care se adaugă 58 de milioane de dolari, cât costă un zbor operat de Boeing sau de SpaceX. Dar ISS va fi accesibilă nu doar turiștilor, ci și companiilor comerciale, pentru testare de produse, cercetare științifică privată sau chiar pentru filmări de blockbustere. Da, următorul „Alien“ ar putea fi filmat chiar în spațiu!
APA DE CĂPĂTÂI. O altă bază pe orbită, de această dată pe cea a Planetei Roșii, vor să construiască și cei de la Lockheed Martin, în colaborare cu NASA, începutul lucrărilor fiind anunțat pentru 2021. Într-o primă fază, părțile componente ar urma să fie duse pe orbita Pământului, unde vor fi asamblate și relansate apoi în forma finală spre Marte. Cu o capacitate de șase persoane, aceasta ar urma să funcționeze ca un laborator științific, cu misiunea de a identifica locul ideal în care să aterizeze în următorii 15-20 de ani un echipaj uman.
Dar punerea piciorului pe Marte va reprezenta doar o jumătate de victorie în marea bătălie a lumilor. Succesul unor viitoare colonii marțiene, spun specialiștii, va depinde în cele din urmă de capacitatea noastră de a exploata nenumărații asteroizi din sistemul nostru solar.
Nu cu foarte mult timp în urmă, ideea de a fora asteroizi în căutarea de resurse naturale precum aur, platină sau minereuri rare folosite în industria electronicelor părea o nebunie science-fiction.
De câțiva ani însă, companii precum Deep Space Industries sau Planetary Resources au început să dezvolte roboți capabili să desfășoare operațiuni miniere pe asteroizi. Iar din câte spune Daniel Faber, CEO al Deep Space, asteroizii mai conțin ceva ce s-ar putea dovedi mai valoros chiar decât aurul – apă. Da, apă! Viitorii coloniști ai lui Marte vor avea nevoie de cantități masive de apă, atât în timpul drumului către Planeta Roșie, cât și pentru agricultură și propriul lor consum, odată ajunși acolo. În plus, apa este un ingredient crucial de pornire pentru combustibilul care alimentează rachetele.
Cel mai probabil, vor fi rachete ale companiei SpaceX, spun unii observatori, gândindu-se și la planul fabulos al lui Elon Musk de a pune pe Marte bazele unei colonii de 80.000 de persoane. „Cel mai important lucru pentru mine este să dezvolt o tehnologie care să poată duce pe Marte mulți oameni și cantități însemnate de mărfuri. Numai că trebuie să plătim facturi, de-a lungul acestui drum“, declara el la un moment dat pentru The Guardian. Ceea ce înseamnă că transportă marfă pentru NASA, lansează sateliți comerciali de comunicații, face cartografieri și experimente științifice. Spațiu de business există. Chiar nelimitat.
FOTO: Guliver / Getty Images