Afacere după model american. Ce rasă de vaci i-a adus unui fermier din Ialomița venituri de peste 10 milioane de euro pe an

Florel Manu 24/11/2017 | 12:54 Oameni
Afacere după model american. Ce rasă de vaci i-a adus unui fermier din Ialomița venituri de peste 10 milioane de euro pe an

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

La capătul unui drum lung, peticit și aproape pustiu din Ialomița, ajungi la una dintre cele mai mari ferme de vaci Holstein din România. Are un model de business inspirat de la fermieri din străinătate, iar rezultatele… Ei, bine, să vedem rezultatele.

„Am început în 1998 cu o vacă și ăsta a fost microbul“, își începe povestea de busi­ness fermierul Nicușor Șerban, pre­ședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein. 20 de ani mai târziu, Agroserv Măriuța are circa 2.500 de animale, lucrează 3.500 de hectare de teren și livrează lunar peste 35 de cisterne de lapte către procesatori din România și Bulgaria. „Bulgarii nu au suficient de mult lapte pentru procesare și plătesc puțin mai bine decât românii“, explică fermierul.

Anul acesta estimează că va ajunge la venituri de peste zece milioane de euro din agricultură și zootehnie, practic aproape dublându-și cifra de afaceri din 2016.

Prima brazdă. Nicușor Șerban este agricultor de o viață întreagă și de aproape 20 de ani s-a apucat și de zootehnie. Are 58 de ani și a terminat Facultatea de Agricultură a Institutului Agronomic din București în 1984. Este de loc din Soveja, județul Vrancea, iar părinții îl vedeau lucrând în silvicultură. Însă a ales altă cale. A plecat de acasă la Brănești, în apropierea Capitalei, unde a urmat liceul silvic, dar după absolvire a dat examen la Agronomie și a ajuns inginer agronom.

Nicușor Șerban FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

S-a întors acasă și a lucrat ca inginer la CAP Soveja, dar după mai bine de un an a ales să se mute la Institutul de Cercetare pentru Pedologie Agrochimie din București, unde fusese repartizat după absolvirea facultății. Nici aici nu a rămas mai mult de un an și jumătate și a ajuns la stațiunea didactică a Institutului de Agronomie de la Belciugatele, unde răs­pundea de o fermă de peste 1.700 de hectare. „La Belciugatele m-am ocupat de agricultura mare, de producerea de semințe“, povestește fermierul. Și cum începuse deja să ia pământ în arendă, în 1994 a decis să intre în afaceri pe cont propriu.

Patru ani mai târziu s-a stabilit cu familia la Măriuța, la limita județelor Călă­rași și Ialomița, unde a luat în arendă peste 100 de hectare, începând să cumpere și animale, mai ales vaci, pentru a-și înjgheba o mică gospodărie. Practic, s-a dezvoltat pe cont propriu, accesând un credit cu rate lunare girat cu apartamentul pe care îl avea în București.

În momentul de față are circa 3.500 de hectare de teren în proprietate și în arendă, din care pe 2.000 de hectare produce cereale destinate vânzării, iar alte 1.000 de hectare asigură necesarul de furaje pentru ferma de vaci cu aproape 2.500 de capete. Dar până să ajungă aici avea nevoie de un model de business, pe care a început să-l caute la începutul anilor 2000 printre crescătorii de vaci din Europa și chiar din Statele Unite. A făcut mai multe vizite în ferme care aveau de la câteva sute de vaci la muls la peste 10.000 de capete și a constatat că modelul de business pe care îl avea nu îi putea aduce profituri așa cum a văzut în Occident. „Atunci mi-am dat seama că ten­dința este de concentrare a efectivelor. Ce făceam noi cu 50 de vaci la Măriuța nu am văzut în lume“, explică fermierul. A decis atunci să urmeze regulile fermie­rilor străini și să renunțe la modelul clasic de fermă de familie.

Holstein 2.0. În 2005 a cumpărat un CAP dezafectat din comuna Drăgoești, Ialomița, care fusese și grup agro-zootehnic al unei unități militare. A făcut curățenie și a amenajat ferma așa cum văzuse în Occident. Nu mai rămăsese nimic din fosta cooperativă, însă Șerban era  mulțumit că avea cel puțin curent electric.

Avea deja 60 de capete de Holstein și a decis să mai cumpere din Olanda alte 35 de juninci gestante din aceeași rasă. Între timp, a ajuns să aibă la muls 860 de capete, dintr-un total de 2.500 de animale. Ceea ce în­seamnă o producție zilnică de peste 30.000 de litri de lapte, cu o medie de 36 de litri pentru fiecare exemplar. Șerban spune că fiecare vacă de lapte pe care o deține valorează între 3.000 și 4.000 de euro, generând venituri anuale de 5.000-6.000 de euro/exemplar.

Pentru a ajunge la aceste performanțe, întregul proces a fost automatizat, de la producția furajului până la curățarea adăposturilor și mulgerea vacilor. Mai mult, fiecare exemplar este monitorizat printr-un software. „Știm cum a evoluat fie­care vacă. Când s-a născut, cum s-a năs­cut, ce notă a primit la naștere. Ne inspirăm după modelul uman“, explică Șerban. Doar instalația de muls achizițio­nată anii trecuți a costat 620.000 de euro, o investiție despre care fermierul spune că va fi amortizată până în 2019. Insta­lația are un randament de mulgere de 40 de vaci la 15 minute, fiind una dintre cele mai performante de acest gen. Iar de anul viitor va cumpăra un alt soft care va informa îngrijitorii cât timp petrec vacile hrănindu-se și cât se odihnesc.

Ca element de culoare al unui business tehnologizat, în ferma din Drăgoești se găsește cea mai productivă vacă Holstein din România. Sorina are aproape nouă ani și a produs până acum peste 94.000 de litri de lapte. Cantitate care până la sfârșitul anului ar putea crește la peste 100.000 de litri (echivalentul a patru cisterne de lapte), estimează Nicușor Șerban, o performanță neatinsă de nici­un alt exemplar de Holstein din România.

Anul acesta, principalul motor al businessului Măriuța este sectorul zooteh­nic, care va genera mai mult de jumă­tate din cifra de afaceri. „Avem și viței pe care îi îngrășăm la 500-600 de kilograme“, spune Șerban, cu precizarea că există cerere destul de mare atât din partea aba­toarelor, cât și a celor care vor animale vii pentru export.

Proiect cu cheag. Pe termen lung, însă, lucrurile s-ar putea schimba. Anul trecut a demarat o investiție de 5,5 mili­oane de euro, din care 2,5 milioane vin din fonduri europene, într-o fabrică  de procesare a laptelui. „Va fi gata până la Crăciun, iar din februarie va livra și primele produse pe piață“, estimează managerul acestui proiect, Adrian Cocan. Fabrica este construită în imediata apropiere a fermei din Drăgoești și va produce sortimente bio, comercializate sub brandul „Lapte de la Vacă“.

Într-o primă fază, unitatea va procesa cei 30.000 de litri de lapte produși zilnic în fermă, capacitatea totală fiind de 72.000 de litri pe zi. În ceea ce privește diferența, Șerban spune că încă se gân­dește dacă va cumpăra cantitatea supli­mentară de lapte sau va dezvolta o nouă fermă. Și cum pe piață sunt deja multe branduri de produse lactate, fabrica lui Șerban va avea o strategie proprie. „Nu vom procesa ce au toți. Vom scoate lapte, iaurturi, smântână și multe alte produse la ambalaj de sticlă“, dezvăluie Adrian Cocan.

Pentru că produsele sub brandul „Lapte de la Vacă“ vor fi mai scumpe decât cele existente deja pe piață – un litru de lapte va costa 7,5 lei –, producția va fi orientată preponderent către export, unde piața este mult mai deschisă sortimentelor de nișă. Sunt deja discuții cu retaileri din Ger­mania, Austria și Orientul Mijlociu, însă prezentări au fost făcute și lan­țurilor de magazine din România.

Nicușor Șerban spune că procesarea laptelui va crește marjele de profit ale businessului, pentru că din vânzarea de lapte câștigurile sunt cuprinse între 3 și 7%, în funcție de prețul oferit de procesa­tori. Pentru a nu mai depinde de ei va prelucra singur laptele. Însă până când fabrica va procesa primele cantități de lapte, tot ferma va ră­mâne cea mai bună vacă de muls. 

 

Drumul laptelui

Businessul lui Nicușor Șerban s-a sprijinit într-o primă etapă pe lucrările din agricultură, partea de zootehnie fiind considerată inițial un hobby.

  • Arenda. Nicușor Șerban a trecut din sectorul de stat în cel privat în 1994, după ce a lăsat cercetarea și s-a apucat de producție. A luat în arendă un teren pe care l-a lucrat cu un tractor U750.
  • Microbul. În 1998, Nicușor Șerban se stabilește la Măriuța și cumpără prima vacă. În scurt timp, cumpără mai multe exemplare și își încropește o mică fermă, însă businessul principal rămâne tot lucrul pământului.
  • Ferma. După ce a cumpărat un CAP dezafectat din Drăgoești, Ialomița, în 2005, Nicolae Șerban a cumpărat mai multe vaci Holstein Friesian, iar în scurt timp a dezvoltat propria strategie de reproducție a acestei rase.
  • Fabrica. În 2016 accesează un proiect pe fonduri europene pentru o fabrică de procesare a laptelui, a cărei construcție a început anul acesta. Va fi una dintre cele mai moderne fabrici din regiune, cea mai mare parte a utilajelor fiind achiziționată de la principalii producători de echipamente pentru industria alimentară.

 

Acest text a fost documentat la Drăgoești, județul Ialomița.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.