Buturuga mică încă răstoarnă carul mare. I s-a în tâmplat recent celui mai bogat om de afaceri (între timp, și-a pierdut statutul) din Asia, indianul Gautam Adani. Ca idee, în toamna trecută, averea sa era esti mată la 140 de miliarde de dolari, adică de două ori mai mult decât în 2021. Miliardarul în vârstă de 60 de ani și-a făcut averea inclusiv cu sprijinul premie rului indian Narendra Modi, după cum susține revista americană Forbes. Afacerile sale (are șapte com panii listate) acoperă un spectru larg de actvități – de la exploatarea resurselor naturale până la energie verde, media sau infrastructură de transport. Operează cel mai mare aeroport și cel mai mare port din India.
Hindenburg Research, o societate financiară ame ric ană specializată în investigații corporate și inves tiții de tip „short“, a publicat, pe final de ianuarie, un raport despre presupuse nereguli în finanțele com pa niilor lui Adani. Totodată, a atras atenția că acțiu nile companiilor listate ale mogulului indian sunt supraevaluate și a lăsat de înțeles că a deschis poziții „short“ pentru a specula viitorul declin al acestora.
Short sellingul este o tehnică prin care investito rul pariază că prețul unei anumite acțiuni va scădea. Con cret, întâi o împrumută (evident, în piețele în care este permis acest lucru), apoi o vinde la prețul pieței, urmând să o răscumpere la un preț mult mai mic.
EFECTE DEVASTATOARE. Investitorii au crezut raportul Hindenburg și, implicit, au început să scape de acțiunile pe care le aveau în companiile lui Adani. Vânzările au fost atât de consistente, încât toate cele șapte companii de pe bursa indiană controlate de el pierduseră aproape 85 de miliarde de dolari într-o sin gură săptămână. Într-o singură zi, titlurile Adani Enterprises, una dintre acestea, s-au depreciat cu 28%. Iar Adani a devenit mai „sărac“ cu aproape 50 de miliarde de dolari de-a lungul lui ianuarie, potrivit CNBC, pierzând astfel statutul de cel mai bogat asiatic în favoarea lui Mukesh Ambani, un alt indian – președintele grupului Reliance Industries.
În ce constau, mai concret, acuzațiile lansate de Hindenburg, societate al cărei nume este preluat de la dirijabilul Hindenburg prăbușit tragic în 1937? Pe scurt, societatea americană arată că acțiunile Adani Enterprises, autodescris drept un incubator de afa ceri, se tranzacționau la un multiplu al profitului de 500. Iar Adany Green Energy avea un multiplu de 800. Spre comparație, în 2001 – momentul de boom al acțiunilor din tehnologie –, indexul Nasdaq era evaluat cu un multiplu de 30, după cum observă revista britanică The Economist. Este, într-adevăr, nefiresc.
Pe cale de consecință, analiștii Hindenburg au pariat pe o devalorizare cu 85% a acțiunilor Adani. Americanii mai acuză concernul indian că manipu lează prețul acțiunilor printr-un hățiș de subsidiare care fac operațiuni financiare suspecte, menite să cosmetizeze rezultatele raportate și să treacă în plan secund nivelul ridicat al datoriilor și lichidită țile scăzute.
Adani a redactat un contraraport de 413 pagini în primul weekend de după izbucnirea scandalului, într-o încercare de a calma piețele. În primul rând, oficiali ai conglomeratului indian au arătat că nivelul datoriilor este în linie cu media industriei și că tran zacțiile cu companiile afiliate sunt realizate corect din punct de vedere contabil. Răspunsul dat de Adani conține și afirmații cu o puternică încărcătură politică. Un exemplu: analiza Hindenburg este „un atac calculat la adresa Indiei, a independenței, inte grității și calității instituțiilor indiene“.
FĂRĂ BANI DE DATORII. Deranjul făcut de Hindenburg nu a constat doar într-o cădere pe bursă pentru acțiunile Adani. Raportul defăimător a fost publicat în preajma unei emisiuni de acțiuni noi în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Cu toate că oferta Adani Enterprises a avut un succes neașteptat, fiind sub scrisă în întregime – în pofida scandalului, Abu Dhabi International Holding Company a plasat 400 de mili oane de dolari –, Adani a promis că va returna banii investitorilor pentru a-i proteja de imediate pierderi considerabile. Partea proastă este că Adani a ratat o oportunitate de a-și refinanța datoriile, scop pentru care gândise oferta.
O scurtă vizită pe pagina companiei Hindenburg, despre care aflăm că a fost fondată în 2017 de Nate Anderson, ne arată și alte nereguli pe care cercetă torii săi le-au descoperit, pentru ca în cele din urmă să se dovedească adevărate. Un exemplu poate fi Nikola, un producător de camioane electrice, al cărei fondator a fost condamnat pentru fraudă. Tot pagina oficială a societății de investiții ne lămurește legenda din spatele alegerii numelui companiei. Pră bușirea din 1937 a dirijabilului Hindenburg face parte din seria accidentelor făcute de „mâna omului“, deci care puteau fi evitate. Evident, accidentele la care se face trimitere se traduc prin pierderi de multe miliarde de dolari, nu (neapărat) de vieți omenești.
