A început al doilea război rece

Vizita președintelui Chinei, Xi Jinping, la Moscova este fără îndoială un eveniment diplomatic major, un semnal de susținere pe care „Imperiul de Mijloc“ îl dă în direcția Rusiei. Trebuie să spunem explicit că răz­boiul din Ucraina a întărit alianța dintre Rusia și China. Războiul a accentuat pivotarea asiatică a Rusiei – o strategie pe care Moscova începuse cu mult înainte să o pună în practică, dar care avansa destul de timid. Acum, Rusia nu are altă cale decât alianța cu China și integrarea în Asia.

Comerțul dintre cele două state a crescut spectaculos, cu 34%, în 2022, atingând suma de 190 de miliarde de dolari. Dar mai mult decât atât, alianța celor două are o vocație antiamericană și antioc­ci­dentală. Iar acest lucru temperează dezechilibrul pe care mulți observatori și comentatori îl pun în față atunci când evocă această relație.

Da, China este un colos economic și demografic în raport cu Federația Rusă, dar China are și ea nevoie de Rusia. Rusia este cel mai important aliat al său în competiția cu Sta­tele Unite ale Americii, singurul care o poate seconda în incintele in­ternaționale și mai ales din punct de vedere militar.

ANGAJAMENT PUTERNIC. Dilema Rusiei, între Europa și Asia, era ceea ce nemulțumea China. Acum, această temere a dispă­rut. Pentru a înțelege și mai bine importanța Rusiei pentru China, trebuie să privim o hartă cu prezența americană în Indo-Pacific, reușita politicii de îndi­guire dusă de Wa­shing­ton, importanța Rusiei în securizarea apro­vizio­nării Chinei cu materii prime.

Rusia oferă Chinei și profunzimea strategică pe care nu o poate regăsi în Indo-Pacific. Concursul Rusiei este important pentru ca Asia Centrală să ră­mână un teren interzis pre­zen­ței americane și este esențial pentru susținerea Iranului. Fără Rusia, China nu poate construi un pol geopolitic solid și consistent în antiteză cu lumea occi­dentală. Singurii aliați regionali ai Chinei sunt Pakis­tanul și Coreea de Nord.

Toate aceste motive determină China să susțină Rusia în războiul din Ucraina. Diplomatic, economic și tehnologic. Iată de ce vizita președintelui Xi Jinping la Moscova nu are nimic banal sau de fațadă.

Simbolistica și momentul ales sunt la fel de importante: prima vizită externă după realegerea lui Xi Jinping pentru un al treilea mandat, vizită de stat – cel mai înalt nivel în ierarhia contactelor diplomatice – și, nu în ultimul rând, la numai câteva zile după emite­rea unui mandat de arestare la adresa președintelui Vladimir Putin de către Curtea Penală Internațio­nală.

Un angajament puternic al Chinei, care nu își poate permite ca aliatul rus să fie pus în genunchi de Occident. Un asemenea scenariu, chiar dacă „Imperiul de Mijloc“ are răbdare, i-ar demoraliza pe toți cei care caută să adopte modelul de dezvoltare și societal chinezesc și mai ales care manifestă ten­tații de revanșă antioccidentală.

Astfel, vizita președintelui Xi Jinping la Moscova formalizează constituirea blocului sino-rus, contra-model al blocului americano-occidental, și intrarea în cel de-al doilea război rece.

ACȚIUNI HIBRIDE. Acest moment istoric va zgudui sistemul inter­na­țional și va modifica profund mon­dializarea eco­no­mică. Spre deosebire de primul răz­boi rece, blocul sino-rus se va raporta mai puțin la Organizația Națiu­nilor Unite ca la o incintă uni­ver­sală. Inițiativa Curții Penale Internaționale va stimula acest bloc în crearea de instituții interna­ționale para­lele, a unor alianțe și organizații care să ofere o alter­nativă la cele de sorginte occidentală și la o contes­tare a re­gulilor bazate pe drept internațional.

Cursa înarmă­rilor ne va duce într-o lume mult mai instabilă, iar acțiunile hibride, de genul celor desfă­șu­rate de grupul Wagner în statele din Sahel, vor fi mult mai frec­vente, asupra Europei planând riscul gestionării efec­telor – migrații, asistență umanitară. China se va adapta și ea la acest nou mediu, așa cum a ridicat mănușa confruntării în Indo-Pacific.

ÎNSUȘIREA CONFRUNTĂRII. Afacerea celor două baloane stratosferice trimise de China, unul la limita spațiului aerian american, al doilea în spațiul stratosferic de proximitate, din Ame­rica Centrală, arată clar această adaptare a Chinei la metodele hibride și la însușirea confruntării.

Totodată, acest episod indică o radicalizare a opiniilor publice din cele două tabere, care îi obligă pe decidenți să reacțio­neze – anularea vizitei la Beijing a secretarului de stat american Antony Blinken stă mărturie.

Blocul sino-rus începe, de asemenea, să se decupleze de lumea occidentală, prin crearea de noi circuite de aprovizionare și creșterea investițiilor domestice în tehnologiile noi. Pe scurt, o fragmentare a lumii care se va face din ce în ce mai simțită. În sfârșit, vizita lui Xi Jinping indică și un avans al frontierelor Asiei și un recul al celor europene.