7 semne care arată că 2019 va fi un an prost

Ionuț Ancuțescu 05/01/2019 | 12:35 Ştiri
7 semne care arată că 2019 va fi un an prost

Măsurile de sancționare a capitalului privat, sintetizate cel mai bine prin formula „taxa pe lăcomie” instituită de la 1 ianuarie pentru sistemul bancar, dublate de continuarea programului de creștere a cheltuielilor bugetare vor face din România o țară tot mai puțin atractivă pentru investiții.

Practic, semnalul transmis de partidele aflate astăzi la guvernare este că vor continua majorările de pensii și salarii, chiar dacă structura economiei nu o permite. Demonizarea mediului privat care este populat cu hoți care cred că România e „sat fără câini” și afaceriști mânați de „lăcomie” condamnabilă a devenit discursul oficial.

Newmoney a găsit (cel puțin) șapte elemente care demonstrează că situția economiei se va degrada în anul în care tocmai am intrat.

  1. Pe termen mediu, este posibil ca unele companii din sectoarele bancar și energetic (principalele vizate de ordonanța din decembrie care prevede suprataxarea sectorului privat) să decidă să plece din România, lucru care s-a întâmplat recent în Ungaria, după cum avertiza în decembrie 2018 Romanian Business Leaders (RBL), principala organizației nonprofit de coagularea a capitalului autohton. De notat că în Ungaria – campioana europeană a sancționării capitalului privat străin – fluxul investițiilor străine directe a scăzut în 2016 și 2017, în sensul că retragerile de capital străin au fost mai mici decât intrările.
  2. Salariații și micii antreprenori vor deconta nota de plată a ordonanței din decembrie, potrivit acelorași estimări RBL. Creșterea dobânzilor și a tarifelor la energie (modul prin care băncile și marii operatori energetici vor absorbi efectele măsurii) va afecta aceste categorii în primul rând. În România există aproximativ 500.000 de companii active din care aproape 95% au venituri anuale de sub un milion de euro. Oricum, sectorul IMM este cel mai vulnerabil la schimbările de politici fiscale.
  3. Creditarea persoanelor fizice și a companiilor va fi frânată, ceea ce va duce la o încetinire a economiei. Hotnews a publicat o scrisoare trimisă de Forin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, minitstrului Finanțelor privind impactul „taxei pe lăcomie” – ce-i drept, scrisoarea a fost trimisă înainte de adoptarea formei finale a ordonanței – în care bancherul central avertizează asupra „accelerării procesului de dezintermediere financiară”. Aceasta în condițiile în care România e pe ultimul loc din UE la capitolul intermediere financiară. În aceeași scrisoare, Georgescu arată că nicio bancă nu va mai face profit din 2019 și că există riscul mai multe bănci să mute activitatea de creditare pe entități din străinătate, ceea ce „ar contribui și la majorarea datoriei externe private a ţării, vulnerabilizând România în cazul unor evoluții defavorabile”. De adăugat că o creștere a costurilor de finanțare va afecta inclusiv capacitatea statului de a se împrumuta.
  4. Cheltuielile bugetare vor continua să crească într-un ritm greu de controlat. Vine rândul sistemului de educație să preseze semnificativ bugetele din anii viitori. Există un acord între sindicatele din învățământ și Guvern prin care autoritățile se angajează să crească sumele alocate educației cu 15% pe an până când bugetul alocat acestui sector va ajunge la cel puțin 6% din PIB. Totodată, creșterile salariale prevăzute pentru 2022 vor fi devansate până în septembrie 2022. Impactul bugetar al acestor măsuri va fi imens, având în vedere că Educația este un sector de circa trei ori mai mare decât Sănătatea.
  5. Deficitul bugetar ar putea ajunge la cer. Deja există informații vehiculate de Ziarul Financiar potrivit cărora deficitul bugetar pe 2019 ar putea ajunge la 4,9% din PIB, cu 1,9% mai mult față de nivelul acceptat. Banii strânși din suprataxarea domeniului privat (banking, telecom, energie, jocuri de noroc) vor fi insuficienți pentru susținerea ritmului de creștere a cheltuielilor bugetare.
  6. Impredictibilitatea cadrului legisativ se va accentua. Orodonanța de urgență din decembrie a fost dată, aproape la propriu, peste noapte. În mod normal, măsuri cu un impact atât de ridicat trebuie luate după consultarea mediului de afaceri  cu mult timp înainte de a fi aplicate. Ca să nu mai spunem că o schimbare atât de dramatică nu poate fi adoptată prin ordonanță de urgență, ci ar trebui să facă obiectul unei legi trecută prin Parlament. Impredictibilitatea înseamnă risc crescut, iar riscul costă.
  7. Popularea adminsitrației publice cu personal insuficient pregătit. Noul șef al ANAF, oficialul de la care se așteaptă o creștere și mai mare a colectării, pentru a evita un colaps bugetar, are o experiență adminstrativă extrem de redusă. La limita ridicoului, Mihaela Triculescu, noul șef al ANAF, a fost contabilă la firma de curățenie a Primăriei Cârcea (județul Dolj), o localitate cu puțin peste 3.000 de locuitori, după cum dezvăluie Recorder.ro. Promovarea unor funcționari în funcții-cheie   este un semn că politizarea deciziilor se va accentua.
Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.