2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global

Elena Marinescu 20/05/2024 | 17:43 Ştiri
2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global

Organismele internaţionale de profil estimează că între 800 de miliarde şi 2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global, iar impactul criminalităţii financiare este resimţit în toate segmentele societăţii.

”Crizele recente au produs schimbări profunde în toate aspectele mediului de afaceri, iar nevoia de viteză şi flexibilitate a operaţiunilor a adăugat noi categorii de riscuri în zona criminalităţii financiare.

Deşi în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în reformarea standardelor şi practicilor de prevenire şi combatere a spălării banilor, organismele internaţionale de profil estimează că între 800 de miliarde şi 2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global, iar impactul criminalităţii financiare este resimţit în toate segmentele societăţii”, arată o opinie semnată de Burcin Atakan, partener, Deloitte România, şi lider Servicii de investigare a fraudelor, Deloitte Europa Centrală şi de Est, şi Laura Lică-Banu, director, Consultanţă Financiară, Servicii Corporate Forensic – Financial Crime, Deloitte Romania.

Noul Regulament UE privind combaterea spălării banilor, care urmează să fie adoptat în perioada următoare, stabileşte un cadru de reglementare unificat pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor (anti-money laundering – AML) şi a finanţării terorismului (combating financing of terrorism – CFT), fiind direct aplicabil entităţilor care intră în sfera obligaţiilor AML.

Modificările notabile pe care acesta le aduce privesc: extinderea listei entităţilor obligate (comercianţi de bunuri de lux, cluburi şi agenţi profesionişti de fotbal, entităţi care realizează finanţări participative – crowdfunding); cerinţe sporite privind beneficiarii reali şi controlul proprietăţii; măsuri sporite de due diligence în cazul persoanelor cu averi importante; identificarea şi verificarea tranzacţiilor ocazionale între 3.000 şi 10.000 de euro; accesul transfrontalier la informaţiile privind conturile bancare; identificarea de la distanţă a clienţilor; interzicerea la nivelul UE a plăţilor în numerar de peste 10.000 de euro; politici revizuite privind state terţe cu grad ridicat de risc, potrivit sursei citate de News.ro.

De asemenea, cea de-a şasea Directivă privind combaterea spălării banilor, inclusă în acelaşi pachet de reglementare european, va include prevederi referitoare la: mecanisme de schimb de informaţii în cadrul UE şi selectarea entităţilor care vor intra în sfera de supraveghere a noii autorităţi centrale de combatere a spălării banilor (Anti-money Laundering Authority – AMLA); măsuri aplicabile sectoarelor expuse la riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel naţional; identificarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivelul UE şi al statelor membre; accesul la registrele beneficiarilor efectivi (ultimate beneficial owners – UBO), la conturile bancare şi bunurile imobile; responsabilităţi pentru unităţile de informaţii financiare şi autorităţile de supraveghere; cooperarea între autorităţile competente şi alte autorităţi reglementate de actele UE.

Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (Financial Action Task Force – FATF) lucrează cu prioritate la crearea unui cadru coerent de combatere a criminalităţii financiare la nivel mondial, fapt pentru care a revizuit standardele internaţionale AML/ CFT în noiembrie 2023 şi metodologia de evaluare aferentă în iunie 2023.

Pe baza rezultatelor celei de-a cincea  runde de evaluare, la care România a participat ca ţară evaluată de Consiliul Europei – Comitetul Moneyval (organism regional similar FATF), este de aşteptat să apară progrese la nivelul autorităţilor naţionale şi al sectorului privat reglementat în ceea ce priveşte adoptarea unei strategii naţionale AML/ CFT, care să asigure o abordare şi o metodologie coerente în ceea ce priveşte combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului în toate domeniile, consolidarea politicii de combatere a finanţării terorismului şi a mecanismului de punere în aplicare, creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte detectarea şi raportarea tranzacţiilor suspecte, în special în sectoarele non-financiare, precum şi aplicarea de către autorităţile de supraveghere a unor sancţiuni eficiente.

Pe de altă parte, adoptarea noului Pachet UE privind combaterea spălării banilor, care va necesita transpunere legislativă, precum şi măsurile preconizate din partea României pe baza Raportului de Evaluare Mutuală, vor genera de asemenea o serie de acţiuni în perioada următoare.