12 tendințe în arhitectură și construcții în 2022

Asistăm la estomparea granițelor dintre mediul urban și cel rural, la conștientizarea mai accentuată a faptului că resursele primare sunt limitate, la lipsuri în lanțurile de aprovizionare și la creșterea bugetelor de investiții. Acestea sunt premisele anului 2022 care influențează arhitectura spațiilor construite pe termen mediu și lung, potrivit biroului de arhitectură și design Studio ae.

“Depinde de capacitatea societății și a arhitecților să ia măsurile necesare acum pentru un viitor sustenabil. Este important ca perspectiva să fie orientată către calitatea spațiilor pe termen lung și să alocăm resursele necesare” spune Elena Ștefănescu, cofondatoare Studio ae – architecture & evolution. Astfel, eforturile arhitecților pentru a face față schimărilor climatice devin stringente de la proiectare până la execuție și mentenanță”, punctează cofondatoarea Studio ae – architecture & evolution.

1. Estomparea graniței dintre uban și rural

Oamenii vor medii tot mai sigure, mai curate și mai verzi, atât în orașe, în suburbii cât și în mediul rural. Comunitățile suburbane și cele rurale oferă apropiere față de natură, terenuri și locuințe mai spațioase, peisaje mai verzi, atrăgând astfel familiile din zona metropolitană. Mai ales că numărul celor care își doresc sau sunt nevoiți să lucreze de acasă este încă mare. Astfel, spațiul disponibil, natura și comunitățile durabile contează tot mai mult în decizia de a construi sau a alege o locuință într-o anumită zonă.

Am observat în ultimii doi ani în București o mișcare semnificativă a investițiilor spre zona Ilfov, unde în prezent Studio ae lucrează la mai multe proiecte rezidențiale. Practic, se construiește și se dezvoltă accentuat un nou “inel“ rezidențial în jurul Bucureștiului. Proiecte sunt dezvoltate în Corbeanca, Snagov, Otopeni, Brănești, Cernica, Domnești și Berceni. Contează însă foarte mult și dezvoltarea infrastructurii pentru drumuri, inclusiv trotuare, și branșamentele la utilități. Și, pentru a obține o locuire de calitate, trebuie să se țină cont de necesitatea de avea școli, parcuri și spații publice, funcțiuni de relaxare și comerț.

De asemenea, peisajul multor sate și comune din jurul marilor orașe va deveni unul industrial, cu centre logistice de mari dimensiuni care modifică structura vizibilă și invizibilă a comunității. Până la finalul anului 2022, se estimează că pe zona logistică se vor construi pentru 1 million m² concentrate în jurul marilor orașe precum București, Cluj, Timișoara, Oradea și Sibiu.

2. Clădirile devin tot mai „verzi”

Termeni folosiți tot mai des și care se suprapun parțial ca definiție precum clădiri sustenabile, durabile, pasive, low energy, ecologice, verzi, NZEB, etc, rezumă în esență preocuparea societății pentru protecția mediului și a modului în care construim și trăim.

Arhitectura „verde” sau „durabilă” a evoluat și în România și în ultimii ani. Arhitectura durabilă își propune să creeze case sănătoase, luminoase, adaptate nevoilor utilizatorilor, flexibile în timp, care să contribuie și la calitatea spațiilor publice. Un aspect principal îl reprezintă reducerea impactului negativ al fondului construit asupra mediului pe termen lung.

Eforturile arhitecților pentru a face față schimărilor climatice devin stringente începând cu proiectarea, mergând la execuție și la mentenanță. De exemplu, un material de construcție durabil este lemnul, care aduce numeroase beneficii pentru sănătate și conceptul de well-being. Lemnul a fost și continuă să fie un material de construcție ecologic extrem de popular deoarece este considerat regenerabil, fiind folosit de altfel de mii de ani.

În prezent, Studio ae proiectează mai multe clădiri care se doresc a fi certificate la standard de casă pasivă și care sunt pe structură din lemn de tip timber frame sau Cross Laminated Timber (CLT).

3. Cresc bugetele de execuție

La începutul anului 2021, când a intrat în vigoare standardul Nearly Zero Energy Building, nZEB, subiectul era dezbătut mai ales de arhitecți și ingineri. Odată cu creșterea prețurilor materialelor de construcție mai întâi la lemn și metal, și apoi la energie, tema este resimțită de toată societatea. Aceste scumpiri au generat majorarea bugetelor de investiții în 2021, uneori cu 20-25%, în funcție de stadiul lucrărilor de execuție. Creșterea prețului energiei electrice reprezintă un factor care contibuie la majorarea costurilor operaționale ale unei clădiri în timp.

Inclusiv pentru clădrile destinate retailului, costurile de întreținere vor fi afectate de aceste ceșteri succesive.

4. Conștientizăm că resursele primare sunt limitate

Se consțientizează tot mai mult faptul că resursele primare, inclusiv terenurile și apa, sunt limitate și influențează modul de a construi. Am remarcat preferințe în creștere pentru folosirea materialelor de calitate pentru izolarea termică și fonică, a sistemelor de recuperare a căldurii, a panourilor fotovoltaice, respectiv solare, pompelor de căldură. Acestea vor avea ca rezultat economii și beneficii pe termen lung pentru mediu și îi va face pe utilizatori mai fericiți.

5. Aducem natura mai aproape de case

Această necesitate s-a accentuat din 2020 pe fondul limitărilor pandemice de a rămâne cât mai mult timp în locuințe. Legătura cu natura se realizează prin ferestrele mari, utilizarea a cât mai multă lumină naturală, amenajarea grădinilor exterioare și interioare, a curților tip patio, serelor tip terrarium, pereților vegetali, iar acolo unde nu este posibil, creșterea plantelor și arbuștilor în ghivece.

Se utilizează tot mai des materiale și texturi naturale în finisajele și decorațiunile interioare în tonuri deschise „de pământ” și „naturale”.

6. Minimalism versus maximalism

Arhitectura minimalistă a devenit o tendință arhitecturală mai populară și în România. Acest stil de design arhitectural apărut acum mai bine de 100 de ani continuă să fie un răspuns valabil pentru societatea tot mai asaltată de informații. Simplitatea echilibrează complexitatea vieții cotidiene. Minimalismul se remarcă mai ales în ceea ce privește materialele folosite pentru a construi, oferirea de perspective simple, calme, care nu ne încarcă suplimentar privirea. Lumina natuală joacă un rol esențial. Accentul se va îndepărta de la spațiile mici, subdimensionate din blocurile clasice spre spații mai flexibile în timp și adaptate nevoilor actuale.

În 2022, vom finaliza reamenajarea propriei locuințe. De la început, una din ideile conceptului a fost să nu avem rosturi vizibile ale finisajelor. Și astfel am ales ca finisaj principal microcimentul atât pentru pardoseală, cât și pentru pereți, acolo unde a fost necesar.

7. Stilul personal și precocuparea pentru well-being, tot mai importante

Pe de altă parte, se diluează și granițele dintre stiluri, care devin mai adaptabile stilului propriu. Amenajările interioare sunt din ce în ce mai puțin despre ceea ce este în “tendințe“ și mai mult o expresie a stilului personal și a modului în care fiecare alege să trăiască în intimitatea casei proprii. Individualitatea și flexibilitatea se depărtează de conceptul omului universal așa cum era văzut acum 100 de ani în sensul în care se pornea de la premisa că toți avem aceleași nevoi. Diversitatea este un cuvânt al prezentului și al viitorului și în arhitectură.

Spațiul interior va căpăta amprenta familiei care locuiește prin numeroasele detalii care îi compun viața: hobby-uri, jucăriile copiilor, cărți, decorațiuni din călătorii, tablouri, electrocasnice, plante, cadouri primite, etc.

8. Cartierele, clădirile și casele devin multifuncționale

Pe fondul pandemiei, casele s-au adaptat pentru funcțiuni complementare: au devenit și spațiu de muncă, de socializare, dar și pentu exerciții și relaxare. Se poate spune că a apărut o preocupare arhitecturală centrată pe adaptarea stilului de viață la munca de la domiciliu, care cunoaște un impuls rapid. Izolarea spațială și fonică și alte caracteristici de arhitectură și designul de interior care îmbunătățesc confidențialitatea sunt gândite atent și personalizate, pentru a dobândi o eficiență cât mai mare.

Dezvoltările cu o singură funcțiune, fie rezidențială, fie comercială sau de office vor evolua spre funcțiuni mixte-multifuncționale. Acestea se întrepătrund și completează cu spațiile publice, parcuri, scuaruri și spații de relaxare. Cartierul viitorului tinde să fie “Orașul de 15 minute” în care totul este accesibil în proximitate. Acest oraș ia în considerare și Timpul ca resursă limitată.

Într-o lume dependentă de lucrul la distanță, suprafețele multifuncționale și acustica potrivită pentru ZOOM/TEAMS devin, de asemenea, caracteristici semnificative ale confortului și stării de bine.

9. Definirea unui nou spațiu – spațiul virtual Metaverse / Multiverse

Asistăm la definirea unui nou univers, cel virtual. Dacă apelăm la definiția sociologului Henri Lefebvre care înțelegea spațiul ca rezultatul interacțiunii dintre oameni, mediul virtual este de asemenea un loc de întâlnire, dar și un loc al arhitecturii. Pandemia a accentuat crearea unei societăți interconectare, The rise of the Network society, fenomen anticipat de Manuel Castells încă din anii ’90.

Ce este destul de clar este că asistăm la nașterea unei noi lumi: s-au publicat deja primele clădiri ale acestui univers.

Provocările sunt multiple: cine va construi acest metavers ? Cum va arăta? Vor exista granițe sau va fi infinit? Va fi acest univers locul în care nu vor exista limitări pentru arhitecți, și imaginația va putea crea forme nemaivăzute sau va reproduce lumea reală? Se vor crea utopii ale orașului ideal, ca în perioada Renașterii?

10. Tehnologia și digitalizarea sparg barierele și în proiectare

Pentru arhitecți și ingineri, vizualizarea interactivă a designului reduce distanța fizică și deschide noi oportunități. Tot mai mulți specialiști înțeleg că lumea în mișcare rapidă a realității extinse (XR) tinde să devină noul mediu de lucru în arhitectură și construcții. Utilizarea tehnologiilor VR și XR completează fluxurile tradiționale de lucru, eficientizează managementul proiectelor complexe. Plus că reprezintă și o modalitate de comunicare mai ușor de înțeles de toată echipa, inclusiv cu beneficiarul final. Testările și iterațiile devin mai simple, prezentările mai impresionante, iar aprobările mai rapide.

O întrebare deschisă pentru noul an și pentru viitor este “Cum vom folosi tehnologia nu numai cu scopul de a construi pe Pământ, dar mai ales pentru a construi în mediul virtual ?”

11. Utilizarea Big Data în proiectare. Internetul lucrurilor, tot mai folosit

Tehnologiile destinate să ne ajute să ne controlăm și valorificăm la maxim spațiul locuit devin din ce în ce mai sofisticate. De exemplu, există tot mai multe clădiri cu senzori încorporați care reglează încălzirea sau reduc consumul de energie electrică și termică în funcție de câți ocupanți sunt într-o clădire. Se instalează aplicații care ne ajută să ne conectăm cu o clădire: chemăm liftul fără să atingem pereții, reglăm temperatura, lumina, etc. Acesta este primul layer al informațiilor. Pe baza datelor obținute din utilizarea clădirii, se pot optimiza și lua decizii obiective în proiectare pentru clădirea respectivă sau pentru următoarele clădiri similare ca funcțiuni.

12. Contribuție sporită la limitarea impactului schimbărilor climatice

Schimbările climatice au pus mai multă presiune asupra creșterii performanței mediului construit existent și viitor. Ca arhitecți, cu ajutorul tehnologiei, este necesar să imaginăm și să proiectăm mai bine clădirile și orașele inteligente ale viitorului, să le monitorizăm și să le evaluăm performanța, pentru a ajuta la anticiparea și prevenirea problemelor generate de mediu.