Tradiționalele clasamente care ierarhizează companiile sau antreprenorii au „priză“ la public. Mai mult, ele înseamnă un mod popular de a vorbi despre oameni și companii, în ultimă instanță de a promova inițiativa antreprenorială și dezvoltarea businessului. Poate fi un exemplu pentru cei care doresc să înceapă sau să diversifice o afacere.
FRANȚA. Recent, o instituție franceză care susține dezvoltarea noilor companii, French Tech, a realizat o analiză care se referă la antreprenori ce vor avea un cuvânt de spus în acest an. Nu contează țara, nu contează numele, ci doar ideile de afaceri. Așadar, iată 10 afaceri care au potențial pe piața franceză. De ce nu și în România?
1. O școală agricolă care are ca obiect de activitate formarea în meserii din domeniu, consultanță de afaceri și un accelerator pentru startupuri. Școala estimează că va avea 160.000 de clienți, ferme agricole, în următorii ani și își propune să ofere soluții pentru tranziția sectorului agricol la noile tehnologii.
2. O companie care a dezvoltat o tehnologie de asistență chirurgicală în domeniul ortopedic, respectiv facilitează instalarea protezelor de genunchi. Firma a realizat un algoritm care îmbină inteligența artificială cu o serie de proceduri mecanice. Desigur, acesta nu este decât un exemplu, roboții chirurgicali sunt folosiți în tot mai multe domenii și sunt tot mai numeroși.
3. O companie creată de doi specialiști în învățare automată (machine learning) care au realizat o aplicație ce folosește imaginile de pe rețelele sociale pentru a detecta tendințele din domeniul modei. Aplicația analizează imagini postate pe rețelele sociale, în special Instagram și omologul chinez, Weibo, recunoaște 2.000 de detalii din fiecare imagine și structurează informațiile astfel încât să arate evoluția modei, care sunt tendințele de creștere și cele aflate în declin. Pentru companiile din domeniu, aceste informații sunt extrem de utile, firmele care au folosit programul reușind să reducă stocurile de produse și să își crească vânzările.
4. O aplicație gratuită dedicată sănătății femeilor. Softul dorește să fie un exemplu al modului în care se poate aplica pe scară largă medicina personalizată, bazată pe machine learning. Utilizatorii pot să le adreseze întrebări medicilor practicieni, să aibă un jurnal al stării de sănătate, să consulte o bibliotecă de specialitate sau să facă schimb de documente cu medicul practician.
5. O companie care produce insecte pentru hrana animalelor și a plantelor. Produsele firmei hrănesc păstrăvi, păsări de curte, porcine sau somoni și are deja canale de distribuție în cele mai importante rețele comerciale din Franța.
6. O școală de tehnologia informației care oferă o diplomă de programator recunoscută de stat ce poate fi obținută pe durata a doi ani de studii. Școala este, de fapt, o formă alternativă de învățământ acreditată de instituțiile de stat. Școala de informatică se ghidează după trei principii: colaborarea, considerând că tinerii care scriu coduri nu sunt tocilari care stau singuri în camera lor, rupți de lume; creativitatea, pentru că programarea este un „meșteșug“; principiile deontologiei profesionale a scrierii de coduri. Posibilii antreprenori români care ar dori să dezvolte o astfel de școală trebuie să știe că, în Franța, la Paris, formarea profesională costă 8.000 de euro pe an.
7. Pilotarea startupurilor de către companii mari pentru a le ajuta să depășească perioada de funcționare de cinci ani, momentul în care, statistic, în Franța, își încetează activitatea cele mai multe companii nou-înființate. Studiile de specialitate arată că mediul de afaceri francez este dinamic în materie de înființare de noi companii. Marea problemă este ca firmele nou-create să treacă prin „tunelul morții“, respectiv de o perioadă cuprinsă între doi și cinci ani. După cinci ani, jumătate din startupuri dispar. Doar 5% din companiile franceze ajung să aibă mai mult de 10 angajați, în timp ce în Germania nivelul este de 18%.
8. O asociație (în Franța include 1.800 de firme startup) care luptă cu practicile publicitare ale marilor companii digitale. Câteva exemple privind reechilibrarea relațiilor dintre micile companii și Apple sunt: comisioanele din App Store, obligația de a utiliza serviciul de plată sau suspiciuni de utilizare a datelor personale ale consumatorilor de către Apple.
9. O companie care formează și ajută refugiații sau migranții să își găsească un loc de muncă. O afacere care, în România, are un public-țintă mult mai redus decât în țările occidentale, dar ideea se poate extinde către persoane sau zone defavorizate.
10. Un fond de investiții de capital de risc care își propune să ofere startupurilor finanțarea necesară pentru a pătrunde și a se consolida pe piața asiatică.
CONCLUZIE. Sunt doar câteva idei de afaceri. Unele sunt mai potrivite pentru piața românească, altele, nu. Important, însă, este ca antreprenorii români să găsească spiritul de business, să gândească regional, dacă nu global, într-un moment în care modelul de afaceri se schimbă.
