Cum a ajuns la putere Mihail Gorbaciov, președintele care a declanșat căderea imperiului sovietic

Florel Manu 31/08/2022 | 10:05 Ştiri
Cum a ajuns la putere Mihail Gorbaciov, președintele care a declanșat căderea imperiului sovietic

Mihail Gorbaciov, ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice înainte de dizolvarea acesteia, a murit la Moscova, la vârsta de 91 de ani. La 11 martie 1985, Mihail Gorbaciov, atunci în vârstă de 54 de ani, a fost ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, fiind primul lider al partidului născut după victoria revoluției bolșevice.

Venirea lui Gorbaciov la cârma Uniunii Sovietice a schimbat nu doar soarta URSS, ci și întreaga arhitectură politică a Europei de Est. Fiind unul dintre cei mai tineri lideri de până atunci desemnați să conducă Partidul Comunist, Gorbaciov ia o serie de măsuri care aveau să uimească marile puteri ale lumii.

La doar un an de la venirea la putere, Gorbaciov încearcă să reformeze „partidul osificat” și introduce oficial glasnost-ul și perestroika, politici care aveau ca scop transparența și revigorarea economiei care era la acea dată în recesiune. Era perioada în care Uniunea Sovietică și Statele Unite se luptau pentru dominarea spațiului cosmic, dar și pentru statutul de cea mai mai mare putere militară, politica predecesorilor lui Gorbaciov urmărind aceste lucruri.

Citiți și: 6 martie 1945: au trecut 73 de ani de la condamnarea României la comunism. Cum au ales sovieticii oamenii care să pună mâna pe putere

Chiar dacă a avut o politică economică mai transparentă și relaxată, Gorbaciov a fost contestat, inițial, în Rusia pentru că prima reformă adoptată, încă din 1985, a fost lupta împotriva alcoolismului cunoscută drept „reformă a alcoolului”. Drept urmare, prețurile la votcă, vin și bere au crescut, consumul de băutură pe cursele feroviare lungi au fost interzise, iar scenele din filme unde se consumau băuturi alcoolice au fost cenzurate.

Din 1986, la Congresul al XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Gorbaciov anunța politicile de perestroika și glasnost. Totuși, pe fondul așa-zisei transparențe, gestionarea crizei apărute în urma exploziei de la centrala nucleară de la Cernobîl a demonstrat că anumite grupuri conservatoare din jurul Partidului Comunist erau încă adepte ale cenzurării informației.

Citiți și: 8 martie: cine a creat Ziua Femeii și care sunt evenimentele care au condus la această decizie

Cu toate acestea, schimbările din URSS au continuat. La nivelul republicilor Uniunii au apărut tensiuni și dezacorduri față de unii membri din eșaloanele superioare ale partidului. În același timp Gorbaciov își arată disponibilitatea de a dialoga cu liderii marilor puteri, în special cu cei ai Statelor Unite. Deschiderea lui Gorbaciov bătătorește și drumul către reformele politice care vor avea loc în țările din fostul bloc sovietic după 1989.

Rusia, după 1989

În 1990, odată cu schimbarea regimurilor comuniste din țările Pactului de la Varșovia, economia Uniunii Sovietice avea să se degradeze. Față de 1985, când a venit Gorbaciov la putere, datoria externă a urcat de la zero la 120 de miliarde de dolari, deficitul bugetar a crescut și el, iar rezervele de aur au fost în continuă scădere.

La începutul lui 1990, a fost resimțită o criză acută de alimente, iar o serie de produse au ajuns să fie distribuite pe cartelă, lucru care nu a mai fost văzut în URSS de la Al Doilea Război Mondial. În plus, începând din 1986, naționalismul din fostele republici sovietice a fost în creștere. Pe acest fond, 1990 debuta cu ample mișcări naționaliste, în special în țările Baltice.

Tensiuni s-au acumulat și la nivelul conservatorilor din Partidul Comunist, care în 1991 au format un „Comitet de Stat de Urgență”, care avea scopul de a-l înlătura pe Gorbaciov de la Putere. Puciul a eșuat, iar Gorbaciov a rămas la Kremlin. După încercarea de lovitură de stat, Gorbaciov a înțeles că e timpul să se retragă. În acest timp, mai multe foste republici Sovietice și-au declarat independența, iar viitorul Uniunii Sovietice era deja din ce în ce mai sumbru. Așa, pe scena politică, își face loc Boris Elțîn care a ordonat ca, pe teritoriul Federației Ruse, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice să-și suspende activitatea. Și cum, la sfârșitul lui 1991, Rusia, Belarus și Ucraina semnau documentul prin care era înființată Comunitatea Statelor Independente, Gorbaciov s-a văzut nevoit să-și dea demisia, iar URSS a încetat să mai existe începând din ianuarie 1992.


FOTO: Mediafax

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.