România trezește-te! Ce poate păți Polonia după ce a modificat legile justiției în ciuda avertizărilor de la Bruxelles
Începând din mai, parlamentarii europeni demarează discuțiile pe noul buget al Uniunii. Negocieri ce ar trebui să dea emoții Poloniei, la adresa căreia, în decembrie anul trecut, Comisia Europeană a activat articolul 7 al „Tratatului de la Lisabona”.
Motivul: partidul de guvernământ a schimbat legile justiției, iar partenerii europeni se tem că acest lucru va submina statul de drept. Dar ce implicații ar avea în mod real acest lucru pentru Polonia și ce are România de învățat din toată această situație?
Citește și: Legile Justiției vor fi analizate de Comisia de la Veneția
Odată cu ridicarea Cortinei de Fier, Polonia a fost printre țările cu cele mai spectaculoase creșteri economice și dezvoltări ale infrastructurii. A intrat în NATO în primul val în care au fost primite în organizație țările din Est. În același timp, Uniunea Europeană s-a extins și ea către est. Fostele state comuniste a căror democrație a dat încredere oficialilor de la Bruxelles au aderat și ele la Uniunea Europeană. Cu timpul, unele state au renegat valorile europene și transatlantice. Cel mai bun exemplu este cel al Ungariei, țară în care premierul Viktor Orban a început să controleze treptat mass-media și a societatatea civilă, dar să și finanțeze oligarhii maghiari din fonduri de stat ori europene, se arată într-o analiză a The Economist.
Analiștii publicației fac tangențial referire și la situația din România în ceea ce privește eforturile guvernului de a schimba legile justiției. Însă cea mai gravă provocare este pentru Polonia, care a făcut deja schimbări în sistemul judiciar, iar Comisia Europeană i-a avertizat deja pe oficialii de la Varșovia. Argumentul partidului naționalist, care a preluat puterea în 2015 este că modificările legilor justiției au ca scop combaterea corupției și modernizarea unui sistem care ar mai avea încă elemente din perioada comunistă.
Citește și: Iohannis: „Solicit demisia premierului Viorica Dăncilă! Nu face față poziției de prim-ministru”
Oficialii europeni au considerat că reformele justiției adoptate de polonezi încalcă flagrant tratatele UE. Astfel, anul trecut, Comisia Europeană a invocat articolul 7, un instrument netestat care obligă guvernele să evalueze dacă unul dintre ele subminează în mod sistematic statul de drept, mai scrie The Economist. Practic, articolul 7 prevede ridicarea dreptului de vot în Consiliul European. Analiștii cred că acest lucru nu se va întâmpla, însă Uniunea Europeană mai are și alte pârghii.
Recent, oficiali europeni, au declarat pentru Reuters că printre propunerile Comisiei Europene pentru viitorul cadru bugetar multianual al UE va fi cuprinsă şi condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept. La rândul lor polonezii, au sugerat că ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 dacă UE ar înerca să condiționeze accesarea fondurilor europene de către Polonia.
Oficialii europeni au au amintit și de politica lui Viktor Orban din Ungaria însă nu au stabilit niciun set de sancțiuni.
Nici România nu scapă de atenția oficialilor europeni, după ce, în ultmul an și jumătate, coaliția aflată la guvernare a încercat în repetate rânduri să modifice legile justiției. Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a început joi discuții pe tema solicitării PNL de sesizare a Comisiei de la Veneţia cu privire la cele trei legi ale justiţiei adoptate de Parlament.
Foto: Foto Guliver/
