Raport de criză COVID-19: unde și când se va opri prăbușirea?

O întrebare de 2020 de puncte: când și cum se va opri prăbușirea cauzată de COVID-19?

Circulă multe mărturii ale medicilor, inclusiv români, care arată că, în unele situații, starea pacienților infectați cu COVID-19 se înrăutățește rapid, după care totul devine o luptă dramatică pentru supraviețuire. O astfel de evoluție fulgerătoare a marcat economia globală și, implicit, pe cea românească la jumătatea lunii martie. Cu două săptămâni mai devreme, in­­sti­­tuții bancare sau organisme economice internaționale vorbeau despre efecte reduse ale pandemiei de COVID-19, însă iadul avea să apară peste noapte.

Pe 10 martie, analiștii de la Erste Group Research revizuiau perspectiva de creștere a României în 2020, de la 3,5% la 3%. Opt zile mai târziu, o altă bancă, ING Bank, spulbera orice perspectivă optimistă. Spe­cia­liștii instituției de credit anunțau recesiune pentru România, adică un minus de 0,9% pe întregul an, ceea ce reprezintă cea mai sumbră prognoză pentru Europa Centrală și de Est. Și este de așteptat să fie făcute revizuiri pe măsură ce lucrurile se înrăutățesc.

Treptat, o bună parte din economia locală a intrat în comă indusă. Locuitorii marilor orașe au putut vedea cum, pe rând, barurile, cafenelele, restaurantele, hotelurile, galeriile comerciale și mallurile și-au închis porțile.

Război și Apocalipsă

Ceea ce mulți nu au putut vedea cu ochiul liber produce însă efecte mai profunde. Mari producători industriali precum constructorii auto Dacia și Ford sau producătorul de anvelope Pirelli au intrat în hibernare pentru o anumită peri­oadă. Pe lângă numărul mare de salariați (aproape 25.000 doar în cazul celor trei), industria este domeniul cu cea mai mare contribuție la formarea produsului intern brut (PIB), adică de aproape 25%. Evident, nici producătorii de subansambluri nu se simt prea bine, pentru că industria auto germană este, la rândul său, oprită. De altfel, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost primul politician care a comparat gravitatea acestei pandemii cu provocările celui de-al Doilea Război Mondial.

Iar comparațiile cu efecte pe care doar războaiele le-au avut asupra ma­rilor economii nu au întârziat să se îndesească. Un studiu realizat de istorici ai economiei de la Universitatea Groningen, citat de The Economist, arată că, din 1870 încoace, doar în 47 de situații PIB-ul a 18 state dezvoltate luate ca reper s-a prăbușit cu mai mult de 10%. Din aceste 47 de cazuri extreme, 42 s-au petrecut între 1914 și 1945. Ați bănuit bine, scenariul ca anumite economii să se prăbușească cu peste 10% devine alar­mant de plauzibil. Analiștii de la Morgan Stanley și-au anunțat clienții că, în al doilea trimestru, economia SUA, cea mai mare din lume, s-ar putea prăbuși cu peste 30%. Ironic vor­bind, cu o asemenea perspectivă, criza globală din 2008-2010 devine o amintire plăcută.

Tot cu 30% s-ar putea prăbuși și economiile Româ­niei și Republicii Moldova, însă pe întregul an 2020, este scenariul apocaliptic al lui Ion Sturza, om de afa­ceri și fost premier al statului de peste Prut. „Acum e o combinație extrem de dură de criză de sănătate și economică“, spune Sturza. „Puțini (actori economici, n.r.) sunt cei care vor supraviețui fără sechele ma­­jore“. Vom vedea dacă lucrurile se vor deteriora într-atât de mult. Cert este că efectul COVID-19 în mediul antreprenorial a fost general, însă nu toată lumea a resimțit șocul în proporții egale. Mai mult, pentru unii, criza este o oportunitate.

Minus 90%

Pe 19 martie, când ING Bank emitea teza intrării în recesiune, ar fi trebuit să fie cea de a doua zi a summitului Romanian Business Lea­ders, cea mai importantă întâlnire anuală a mediului de afaceri autoh­ton. Cum organizarea evenimentului a devenit imposibilă, 11 oameni de afaceri și specia­liști au organizat un webinar (rețineți termenul, pentru că o să scoată din vocabular cuvântul „conferință“ pentru un timp), în care au dezbătut implicațiile pan­demiei asupra mediului de afaceri local.

Antreprenorii din HoReCa, furnizorii acestora, precum și transportatorii și operatorii de turism sunt printre cei mai afectați zilele acestea. „La mine, la firul ierbii, e război la baionetă cu un dușman invizibil“, a spus Dragoș Petrescu, acționarul majoritar al rețelei de restaurante City Grill, business care a scăzut cu 90% în această perioadă, din cauza închiderii obligatorii a localurilor publice. Dragoș Anastasiu, proprie­tarul grupului Eurolines și președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, se consideră norocos pentru că a vândut businessul de transport internațional acum doi ani, iar agenția de turism, în urmă cu șase luni. A mai ră­mas, în principiu, cu o companie de rent-a-car și cu un hotel la Sfântu Gheor­ghe, în Delta Dunării, însă se simte mai „relaxat“.

Situația în care se află agențiile de tu­rism este dramatică, pentru că au o du­blă problemă. Pe de o parte, nu au mai vândut nimic în ultimele săptămâni, iar pe de alta, cei mai mulți clienți și-au cerut banii înapoi.

Recomandarea lui Anas­tasiu pentru clienți este să amâne, nu să-și anuleze vacanțele, agențiile ris­când să se afle în situația băncilor atunci când acestea sunt asaltate pentru retra­geri de numerar.

Și bine, și rău

Există sectoare în economie în care, după venirea crizei COVID-19, încă e greu de spus dacă vom vedea scăderi sau creșteri. Mihai Marcu, președinte și CEO al rețelei MedLife, cel mai mare furnizor de servicii private de sănătate din România, recunoaște că, pe moment, îi este greu să spună dacă îi merge bine sau rău. Cert este că se schimbă sursele de venit: activitatea de stomatologie a fost suspendată, însă farmaciile și partea de clinică funcționează. Convingerea antreprenorului este că această criză va schimba din temelii indus­tria privată de sănătate.

La câteva zile după webinarul Romanian Business Leaders, MedLife anunța lansarea unui serviciu de consultanță medicală online prin videoconferință. Legislația nu permite deocamdată punerea unui diagnostic sau prescrierea unei rețete de la distanță, însă ne putem aștepta ca în lumea de după criză o astfel de procedură să devină rutină și la noi. Mai ales că, pentru o bună bucată de timp, pacienții vor avea fobie de aglomerații. „Medicina se va muta online“, spune Marcu.

Tot în online se va muta și comerțul. Aici, procesul a început de circa 15 ani, însă viteza cu care acesta va continua este de așteptat să crească spectaculos. La începutul anului trecut, comerțul online reprezenta sub 10% din piața totală de retail, potrivit GPeC, cel mai important organizator de evenimente de e-commerce anterior crizei COVID-19.

Iulian Stanciu, CEO și acționar al celui mai mare magazin online din România, eMAG, a observat că în primele zile ale crizei sanitare s-au produs câteva schimbări esențiale în comportamentul clienților săi. Poate cea mai importantă este creșterea ponderii plăților cu cardul: de la sub 40% la peste 60% în întreaga țară și la circa 70% în București. Cât despre categoriile cele mai solicitate, ușor de bănuit: au crescut comenzile de produse care permit lucratul și învă­țatul de la distanță – laptopuri, scaune, tablete sau table interactive. În cazul laptopurilor, de exemplu, vânzările s-au dublat. Electrocasnicele mari și articolele de fashion au avut un recul, tendință care e de așteptat să se mențină și în lunile următoare, când produsele de bază vor fi prioritare.

Stanciu e convins că schimbările de azi vor fi valabile și mâine, după ce lucrurile se vor fi liniștit. Cel mai probabil, și obiceiul de a comanda mâncare la domiciliu sau la firmă ar urma să fie păstrat și după ce restricțiile de deplasare vor fi încetat. Dragoș Petrescu, de la City Grill, și-a păstrat 100 de oameni cu care pregătește și livrează mâncare la companii și spune că această piață are un potențial uriaș. Bun venit pe teritoriul serviciilor de livrare Bringo, Food Panda, Glovo, Uber Eats etc.!

Evident, comenzile online merg mână în mână cu serviciile de curierat. O analiză realizată de Felix Pătrășcanu, coproprietar al celei mai mari firme de profil de la noi, FAN Courier, arată că, făcând o balanță între ce crește și ce scade, minusul e mai mare. Concret, în prima parte a crizei, Pătrășcanu a observat o scădere a numărului de livrări zilnice, de la o medie de 250.000 la circa 185.000. Și el crede că plata cu cardul va deveni standard și chiar și-ar dori schimbarea legislației, care să interzică plățile în numerar, așa cum au făcut-o state precum Cehia, Olanda sau Slovacia.

„Ce mă sperie e cât va dura toată nebunia asta“, spune Pătrășcanu, cu gândul la cele 150.000 de companii din România (din 350.000 active) care înregis­trează pierderi. Cu alte cuvinte, există riscul ca, dacă lucrurile se vor agrava, acestea să intre într-o acută criză de lichiditate, ceea ce va afecta și afacerea de curierat. Cofondatorul FAN Courier își dorește o criză în formă de V, adică pe cât de rapidă a fost prăbușirea, pe atât de puternică să fie și revenirea. O evoluție economică în formă de U ar fi o catastrofă însă. Indiferent de alfabetul acestei crize, este convins că inves­tițiile în dezvoltare sunt compromise pentru anul în curs.

Indicele fricii

Dragoș Neacșu, fost CEO la Erste Asset Management, acum membru în boardul orga­nizației Romanian Business Leaders, nuanțează lucrurile: „Vorbim de o criză de încredere, nu de o criză finan­ciară“. Argumentul său de bază este nivelul-record al indicelui bursier VIX, care este supranumit și Indicele Fricii. VIX măsoară volatilitatea piețelor și a explodat la jumătatea lui martie. „Asta arată neîncrederea în decidenții guvernamentali și financiari“, spune Neacșu. Cât despre scăderile de pe bursă, pe 19 martie, acestea erau de 49% în SUA – practic toate câștigurile din primul mandat al lui Donald Trump s-au evaporat. La Bursa de Valori București, minusul era mai mic: 25-30%.

Decidenții de la București se numără printre cei care au luat destul de repede câteva măsuri sur­prin­zătoare. De altfel, indicele VIX a început să scadă către sfârșitul lui martie, dovadă că frica generală s-a mai redus. Una dintre deciziile total neașteptate a fost luată de Banca Națională a României, care a decis o relaxare cantitativă, după modelul Federal Reserve la nivelul anului 2008. Mai simplu spus, Banca Națională va tipări bani, cu care va cumpăra obligațiuni de stat de pe piața secundară. În acest fel, băncile vor dispune de mai multe lichidități cu care pot sprijini companiile private sau chiar statul (vezi paginile 29-31, pentru mai multe detalii).

„E nevoie de o monitorizare (a economiei, n.r.) la firul ierbii, nu doar a cifrelor macro“, afirmă Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României. Iar guvernatorul Mugur Isărescu, la rândul său, este pre­ocupat de economia reală, având și o cu­noscută activitate antreprenorială, adaugă Cristian Popa.

De peste granițe a venit noul coronavirus și tot de acolo ar putea veni și salvarea. Dragoș Neacșu spune că Ministerul Finanțelor Publice mai are rezerve pentru trei luni „normale“ de activitate, efortul de ame­­lio­rare a efectelor crizei urmând să fie finanțat și cu împru­muturi noi. De aceea, sunt foarte importante și resursele pe care le vor pune la dispoziție și instituțiile europene. Deja, Comisia Europeană a anunțat un prim ajutor de un miliard de euro pentru combaterea noului coronavirus.

Ajutor bancar

Cât despre instituțiile de credit din România, acestea manifestă o atitudine diferită față de perioada de criză din 2008-2010, observă și Dragoș Roșca, investitor și președinte al RBL. Dacă în acei ani instituțiile de credit au retras liniile de finanțare ale multor companii, acum „băncile vor să ajute”, spune el. De asemenea, faptul că băncile sunt mai bine capitalizate și au un personal mai profesio­nist decât în acele vremuri e un lucru menit să îl liniș­tească. În timpul redactării acestui text, ministrul finan­țelor publice, Florin Cîțu, anunța o nouă prevedere legislativă care să permită amânarea plății ratelor de către clienții companii sau persoane fizice pe o perioadă de șase-nouă luni.

Apropo de oportunitățile pe care le naște orice criză, Roșca se așteaptă să apară fondurile de restructurare, adică fonduri de investiții care vor prelua companii în dificultate. Cu riscurile de rigoare. La ju­mă­tatea lui martie, de exemplu, producătorul local de încălțăminte sport S-Karp intra în insolvență, potrivit Profit.ro. Iar compania se afla în portofoliul fondului românesc de investiții Roca, al cărui obiectiv anunțat pe vremuri „de pace“ era să cumpere și să revitalizeze companii aflate în dificultate.

EPILOG. Efectele acestei crize se vor resimți pe termen lung. Sfârșitul crizei sanitare, al cărei vârf e aș­teptat în lunile următoare, nu va face ca lucrurile să-și revină imediat. Estimările pesimiste anunță prelungirea suferinței pe o perioadă de circa doi ani de acum înainte. Cu siguranță, unele companii vor dis­părea, altele noi le vor lua locul. Unii lideri de piață vor fi înlocuiți cu alții. Probabil întregi industrii vor fi forțate să funcționeze cu totul diferit. Vânzările și profiturile de ieri cu greu vor fi egalate de cele de mâine.

Vestea bună e că managerii și antreprenorii vor ieși mai performanți din școala crizei, crede pre­șe­dintele organizației RBL, care se poziționează „rezervat optimist“ în toată această poveste (aparent) fără de sfârșit.

Situație mobilă

Anul acesta ar fi trebuit să fie unul record pentru anumite segmente ale pieței imobiliare ro­­mâ­­nești. Criza COVID-19 schimbă mult din regulile jocului. 

• BIROURI. Existau indicii că anumite zone din țară, precum Cluj-Napoca sau Bu­­cu­­rești, se confruntau cu o supraofertă de spații de birouri încă de anul trecut. Dacă numărul oamenilor care lucrează de acasă va crește și după criză, lucrurile vor deveni foarte complicate. 
• INDUSTRIAL. Scăderea activității de producție – cau­­za principală a recesiunii care ne aș­­teap­­tă – va afecta din plin și segmentul spațiilor industriale. 
• REZIDENȚIAL. Cererea s-a înjumătățit și este de așteptat să scadă în continuare. O parte dintre proiec­­tele finanțate din banii clienților continuă, cele mai problematice fiind cele dezvoltate pe bază de credit.

Acest articol a apărut în numărul 87 al revistei NewMoney

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper.