Raport. Cum a cheltuit statul banii din asigurările de sănătate

Elena Marinescu 01/11/2019 | 22:11 Ştiri
Raport. Cum a cheltuit statul banii din asigurările de sănătate

Președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, a anunțat că în 2020 bugetul Casei ar putea fi cu 25% mai mare decât actualul buget. În 2018, serviciile medicale şi medicamentele au costat 7,5 miliarde de euro.

„S-a schimbat foarte mult, dacă ne gândim în urmă cu cinci ani cum arăta, cât era bugetul atunci, cât este bugetul acum, iar pentru anul viitor am gândit un buget care să fie cu 25% mai mare decât actualul buget”, a spus dr. Ciurchea într-o conferinţă de presă. Cu toate acestea, un raport al Comisiei Europene arată că România alocă de trei ori mai puţini bani în sănătate comparativ cu media Uniunii Europene. Veniturile Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate realizate în perioada ianuarie-decembrie a anului 2018 au însumat 35.653.502.000 de lei, reprezentând 90,57% din prevederile aprobate pentru această perioadă, fiind compuse din venituri Sănătate în sumă de 33.215.672.000 lei şi venituri asistenţă socială în sumă de 2.437.829.000 lei, relevă raportul anual al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În structura, execuția cheltuielilor bugetului FNUASS, în perioada ianuarie-decembrie 2018, 2018, CNAS a cheltuit cu serviciile medicale, medicamentele si dispozitivele medicale 24.950.463.000 lei şi a suportat cheltuieli de administrare si funcționare în valoare de 358.602.000 lei. Totodată, cheltuielile realizate la capitolul „Asigurări şi asistenţă socială” au totalizat 1.488.817.000 lei, din care cheltuielile deduse de angajatori transmise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate în sumă de 141.106 mii lei pentru perioada ianuarie-decembrie a anului 2018.

37 de milioane de zile de concediu medical

Potrivit documentului CNAS, peste 46 de milioane de lei au costat anul trecut concediile medicale. Conform documentului publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, angajatorii din România au depus la casele județene de asigurări de sănătate 6.752.950 de certificate de concediu medical, acestea costând bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) 46.714.220 de lei. În total, în zile de muncă, economia României a pierdut 37.337.125 de zile, care ar însemna mai mult de 102 ani de concedii medicale plătite într-un singur an.

Împărțirea acestora pe categorii este:

  • Incapacitate temporară de muncă: 24.678.745
  • Prevenire îmbolnăvire: 6.729
  • Sarcină și lăuzie: 9.911.289
  • Îngrijire copil bolnav: 1.046.167
  • Risc maternal: 1.694.194

Cheltuieli totale în valoare de 7,5 miliarde de euro

Pe de altă parte, CNAS a a plătit anul trecut 34.854.140.000 de lei (aproape 7,5 miliarde de euro) pe toate serviciile, produsele farmaceutice, materialele sanitare și dispozitivele medicale decontate din FNUASS. Ca pondere a diverselor cheltuieli, cea mai mare parte (41,34%) o reprezintă costuri cu servicii medicale decontate spitalelor.

Prin comparație, îngrijirile din ambulator au ajuns la doar 16,87% din totalul cheltuielilor. Medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale au reprezentat 39,68% din totalul banilor cheltuiți de CNAS.

Din suma cheltuită la capitolul tratament în ambulator, aproape jumătate (48,94%) a fost alocată asistenței medicale primare (medicinei de familie). În ceea ce privește consumul de medicamente, acesta a avut costuri medii lunare estimate la 368.803.000 lei. În categoria pensionarilor cu venituri de până la 900 de lei lunar, care beneficiază de o valoare de compensare de 40%, consumul mediu lunar s-a situat la 8.201.000 lei.

Ponderea plăţilor aferente fiecărui domeniu de asistenţă medicală, în totalul plaţilor pentru serviciile medicale, medicamentele si dispozitivele medicale în perioada ianuarie-decembrie a anului 2018 se prezintă, astfel:

  • plăţile pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală 50,59%;
  • plăţile aferente medicamentelor pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ 33,82%;
  • plăţile pentru serviciile medicale de hemodializă şi dializă peritoneală 10,17%;
  • plăţile aferente materialelor specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ 3,36%;
  • plăţi pentru dispozitive şi echipamente medicale 2,07%;

Produsele farmaceutice, materiale sanitare specifice şi dispozitive medicale, în perioada ianuarie-decembrie a anului 2018, reprezintă 39,68 % din totalul serviciilor medicale.

În cadrul plaţilor pentru servicii medicale în ambulatoriu, ponderea acestora în ordine descrescătoare este:

  • plăţile pentru asistenţă medicală primară (48,94%);
  • plăţile aferente serviciilor de asistenţă medicală pentru specialităţi clinice (27,60%);
  • plăţile aferente asistentei medicale pentru specialităţi paraclinice (18,18%);
  • plăţile pentru asistenta medicala în centre medicale multifuncţionale (servicii medicale de recuperare) (2,80%);
  • plăţile pentru asistenţă medicală stomatologică (2,48%)

Serviciile medicale în ambulatoriu, în perioada ianuarie-decembrie a anului 2018 reprezintă 16,87 % din totalul cheltuielilor cu serviciile medicale, medicamentele si dispozitivele medicale.

Mai mulţi bani pentru medicamente

Plăţile efectuate pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală reprezintă 20,07 % din totalul plăţilor pentru materiale şi prestări servicii cu caracter medical realizate în perioada ianuarie-decembrie a anului 2018. Comparativ cu aceeași perioada a anului 2017, plăţile pentru medicamente cu si fără contribuție personală în perioada ianuarie-decembrie a anului 2018 au crescut cu 17,61 %, respectiv cu 749.890.000 lei.

În 2018, creditele bugetare aprobate pentru materiale şi prestări servicii cu caracter medical au fost în sumă de 24.975.536.000 lei şi credite de angajament în sumă de 26.869.572.000 lei.

Hibele sistemului informatic

De asemenea, şeful CNAS a vorbit despre sistemul informatic al cardului de sănătate: „Sistemul, când m-am întors, era blocat, mi-au trebuit câteva zile să reuşesc să-i aduc pe cei implicaţi la masă. Mi-au mai trebuit câteva zile să-i fac să comunice şi câteva zile să ştim ce se întâmplă cu sistemul. După o săptămână sau zece zile am reuşit să dăm drumul sistemului. Între timp, am demarat şi ajuns cu tot ce înseamnă formalităţi pentru licitaţie şi probabil în câteva zile vor ieşi la vedere în SEAP, a fost gândit pe trei componente – soft, hard şi licenţele”, a spus Vasile Ciurchea. El a precizat că platforma este gândită ca un tot unitar.

„Sper să se termine şi licitaţia într-un timp rezonabil, eu cred că până la urmă lucrurile vor funcţiona şi atunci acest sistem chiar va deveni funcţional. M-am gândit şi la nişte măsuri pentru a nu-l încărca inutil şi anume să nu mai existe raportare lunară, trimestrială, anuală, să existe doar activitatea zilnică, în momentul în care ai plecat din cabinet sau s-a încheiat ziua s-a încheiat şi raportarea, deci se trimite în sistem în timp real”, a declarat preşedintele CNAS.