Povestea turcului care a venit în România ca să-și reducă stagiul militar. Rămas aici, a ajuns în timp să cumpere afacerile unei multinaționale

Ajuns în România dintr-o întâmplare și devenit cunoscut odată cu achiziția rețelei de bricolaj Praktiker, antreprenorul de origine turcă Ömer Süsli clădește o nouă companie.

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

„Insan dogdugu yerde degil, doydugu yerde“, spune un vechi proverb în limba turcă. Tradus și adaptat în română înseamnă că omul nu aparține meleagului în care s-a născut, ci locului în care își constru­­ieș­­te viața și își câștigă existența. Zicala pare că i se potrivește mănușă lui Ömer Süsli, omul de afa­ceri de origine turcă care a venit din întâmplare în România, la începutul anilor ’90, ajungând să dezvolte mai multe businessuri în construcții, comerț și transporturi la Constanța. Pentru ca, în cele din urmă, să-și lege notorietatea numelui de rețeaua de bricolaj Prak­­tiker. Pe care a cumpărat-o. Și a și vândut-o mai apoi.

„Mă simt român“, mărturisește acum antreprenorul, care deține și cetățenie română. „Singura diferență este că voi v-ați născut aici, eu am dorit să devin român“, explică într-o limbă română fluentă, „trădată“ doar din când în când de un ușor accent. Iar, după ce în ultimii ani a pendulat între mai multe tranzacții – a preluat și ulterior a vândut o fabrică de cărămizi, respectiv o rețea de bricolaj cu acoperire națională –, povestea sa antrepre­­no­­ria­­lă din România se pregătește acum să intre într-o nouă etapă. La nici un an de când s-a des­păr­țit de Praktiker, Süsli „zidește“ cărămidă cu cără­midă o nouă afacere în retail, o rețea de magazine cu produse pentru casă și grădină ce va purta numele Homelux și pentru care și-a conturat deja planul pe următorii cinci ani: să ajungă la 20 de uni­­tăți în toată țara. Primele două ma­gazi­­ne Ho­melux vor fi deschise în toamna acestui an, la Ploiești, respectiv Focșani, investiția în lansarea fie­­cărei unități, care include prețul terenului, cons­­truc­­ția magazinului și primul stoc de marfă ri­­di­­cându-se la aproximativ 15 milioane de euro.

Citiți și: Comunismul se întoarce: de ce tinerii din ziua de azi își doresc să fie săraci

Cifrele din casă. Strategic, antreprenorul își propune să ducă rețeaua nou creată în orașele mari din țară, mai ales că formatele magazinelor vor fi destul de mari – cel din Ploiești, de exemplu, va avea 10.000 de metri pătrați, iar cel din Focșani – 5.000 de metri pătrați. „În același timp, ne gândim și lucrăm și la un concept store cu dimensiuni mai mici, de circa o mie de metri pătrați, localizat în centre comerciale sau malluri“, detaliază Süsli, adăugând că planul său de bătaie include și deschiderea unui magazin online, care să atragă până la finalul acestui an aproximativ 500.000 de vizitatori unici pe lună. Mai ales că, așa cum sus­ține antreprenorul, „viitorul este în online“, iar da­tele din piață arată că apetitul românilor pentru cumpă­ră­turi făcute pe internet este în plină explozie.

Numai în 2017, valoarea totală a comenzilor online a ajuns la 2,8 miliarde de euro, cu aproape 40% peste nivelul din 2016, potrivit estimărilor GPeC, organizație care realizează evenimente de e-commerce și marketing online și furnizează statistici despre această piață. Iar, după produsele din gama electro-IT&C și cele de tip fashion&beauty, articolele pentru casă și decorațiunile – adică nișa spre care se îndreaptă Ömer Süsli prin rețeaua Homelux – reprezintă a treia categorie în topul celor mai vândute produse online pe piața locală. Pe de altă parte, în offline, antreprenorul mizează pe un coș mediu de cel puțin 80 de euro, la un trafic mediu lunar de 25.000-30.000 de clienți.

Citiți și: Povestea unui „înger” al investițiilor: cum să te îmbogățești ajutându-i cu bani pe alții

În ansamblu, Süsli vrea să ajungă la un portofoliu de peste 20.000 de articole listate în rețeaua Ho­melux. În momentul de față, 20% dintre furnizori sunt români, iar restul sunt importuri din Uniunea Euro­­pea­­nă, Turcia și Asia. „La Homelux vom avea în ma­­gazine de la televizoare, frigidere, roboți de bu­­că­­tărie până la preșuri pentru intrare, paturi, per­­ne. Practic, orice vezi într-o casă“, spune Süsli, ex­­pli­­când că nișa pe care o țintește, home & deco & garden crește anual cu circa 20%.

Iar din estimările sale, piața aceas­­ta ajunge undeva la două miliarde de euro anu­­al. Cu alte cu­vinte, o „plăcintă“ suficient de ma­­re, din care Ho­melux să muște cât mai mult, speră Süsli. Parțial, și doar pe anumite segmente, oferta de produse a viitoarelor magazine Homelux se va suprapune cu cea a unor retaileri de mobilă și de­­co­rațiuni interi­oare cum ar fi IKEA, Mobexpert sau JYSK, dar și a unor magazine de bricolaj precum Dedeman.

Süsli spune însă că nișa către care se va îndrepta va fi diferită. „Vrem să fim un îndru­­mă­­tor pentru con­curență, care să vină după noi, și nu invers“, deta­liază omul de afaceri.

Oricum, un lucru este cert: modelul Homelux ex­­clude retailul cu materiale de construcții – un segment pe care Praktiker îl deservea, dar pe care Süsli nu îl poate „ataca“ momentan, mai ales că a semnat cu noul proprietar al rețelei de bricolaj (grupul britanic Kingfisher) o clauză de non-con­curență pe o perioadă de trei ani pe această zonă. Totuși, chiar și după ce această restricție va expira, omul de afaceri spune că mod­e­­lul Homelux nu se va schimba. Dar noua sa afacere – pe care o va finanța din fonduri proprii și din cre­dite bancare – nu este în totalitate o surpriză, în condițiile în care Süsli a anunțat încă din momentul vânzării Praktiker că își dorește să creeze un nou business. „Prin natura lor, antreprenorii sunt în permanentă căutare de provocări și, cu certitudinea reușitei în buzunar, motivată de succesele de până acum, pornesc la drum în diversificarea activității“, comentează Alina Mirea, par­tener și lider Deloitte Private în România, o ini­țiativă prin care Deloitte oferă con­sultanță aface­rilor private, inclusiv celor de familie.

Potențialul românesc.  La o privire de an­samblu, noul proiect al lui Ömer Süsli nu face altceva decât să completeze „povestea de dragoste“ pe care acesta o are de peste 25 de ani cu România. Și care a pornit, asemenea multor altor povești de dragoste, „total din întâmplare“. Născut în Șir­­van, în estul Turciei, Süsli a absolvit facultatea de economie, iar primii ani ai carierei l-au purtat tocmai în Libia, unde a lucrat în industria construc­­ți­i­­lor – de unde și afinitatea sa pentru acest segment. Întors în țara natală, îl aștepta stagiul militar obli­­ga­­toriu de circa doi ani, pe care avea însă posibilitatea de a-l reduce în schimbul unei sume de bani. A făcut armata timp de 50 de zile, după care a mers la bancă pentru a plăti „prețul“ unui stagiu militar mai scurt. Avea însă doar dolari, iar pentru că tre­­cu­­seră deja 60 de zile de la momentul în care se în­­torsese în Turcia avea restricție să schimbe va­­lu­­tă. „Aveam nevoie de o ștampilă, de o viză în pașaport că am călătorit recent în străinătate, așa­­dar am mers la o agenție de turism și am întrebat care e următoarea destinație către care au plecări. Așa am ajuns în România“, povestește el.

Se întâmpla în 1991, anul în care minerii năvăleau în București și răsturnau un guvern. „Nu înțelegeam ce se întâmplă“, mărturisește omul de afaceri, care a decis, totuși, să revină un an mai târziu în România, convins fiind că, din punct de vedere econo­mic, țara oferă oportunități de business.

Constanța de altădată. Într-o primă fază s-a orientat către zona Constanței, unde există de altfel o comunitate puternică de turci și tătari, și a clădit pas cu pas mai multe afaceri, majoritatea legate de domeniul construcțiilor: produ­­cătorul de saci Romtextil, distribuitorul de echipamente sani­tare  și materiale de construcții Search Chemicals, pro­ducătorul de vopsea Astek, fabrica de cărămizi de la Cobadin operată prin Prefab Construct, res­pectiv compania Tempo Invest, care controlează o fa­brică de carbonat de calciu și ope­rează transporturi rutiere de mărfuri. Anul trecut, cele cinci companii au avut o cifră cumulată de afaceri de aproxi­mativ 30 de milioane de euro și peste 660 de an­gajați. „Acum 25 de ani, Constanța era, după Bucu­rești, cel mai dezvoltat oraș din pers­pectiva venitului pe cap de locuitor și aveam foarte mare în­­credere în potențialul zonei datorită portului de mari dimensiuni și Canalului Dunăre-Marea Neagră. Pe partea de agricultură pământul era foarte bun, erau multe fabrici“, își aduce aminte Ömer Süsli.

În prezent, însă, constată el nu fără regret, indus­tria pe care o știa, cel puțin pe zona de materiale de construcții, s-a restrâns puternic: cu excepția fabricilor sale, în regiunea Constanța mai sunt doar câteva unități de producție, printre care cea de ciment de la Med­gidia, a grupului irlandez CRH, res­pectiv fabricile de BCA, mortare și var ale companiei Celco, controlată de familia Dușu. „Trebuie să fie o repornire, o rechemare a industriașilor. Fără industrie, nu poți să trăiești. Dacă aveam zece fabrici precum cele ale Dacia sau Ford, eram alt­undeva“, spune el, adău­gând că speră ca auto­ri­tățile locale și centrale să găsească o soluție să motiveze și mai mult oamenii de afaceri să in­ves­tească în industrie. „Ca să ai co­merț, trebuie să ai și producție“, consideră Süsli – un principiu pe care îl urmează de altfel și în acti­vitatea sa antre­prenorială.

Numai că segmentul de producție – fie că este vorba de cărămizi, vopsea sau saci –, ră­mâne unul în care se confruntă și el cu o criză a for­ței de muncă: la un calcul rapid, estimează că aproximativ 35% din liniile de producție sunt ne­func­ționale în prezent, deoarece nu găsește an­gajați pentru a le opera. Se întâmplă și în cazul celor circa o sută de camioane pe care le deține și cu ajutorul cărora face transporturi pentru firme din Dobrogea, din care 15 nu au șoferi în momentul de față. „Continuu crește deficitul de forță de muncă“, spune Süsli, care adaugă că una dintre so­luțiile pentru acoperirea lipsei de personal a fost și o colaborare cu Penitenciarul din Constanța, în cadrul unui program prin care deținuții pot să vină să lucreze și să capete o calificare în fabricile sale. „Când termină pedeapsa, mulți dintre ei rămân să lucreze“. Nu este singurul care a ape­lat la o astfel de soluție: și Dorel Goia, omul de afa­ceri care con­tro­lează grupul de materiale de construcții TeraPlast, spunea anul trecut că lu­crează cu deținuți.

Omul și momentul potrivit. După ce în CV-ul său antreprenorial au intrat mai multe tranzacții de cumpărare și vânzare, Süsli spune că, deși momentan nu pregătește o mutare similară, „pe viitor nu se știe niciodată“. Mai ales că a primit semnale că ar exista investitori interesați să preia inclusiv pro­iectul Homelux, odată ce va fi pus pe picioare. De altfel, modelul său antreprenorial este unul în care nu se atașează emoțional de afacerile sale, conș­tient fiind că – dincolo de a crea locuri de mun­­că și de a contribui la dezvoltarea economică a unei țări sau a unei regiuni – scopul unui business este de a aduce profit proprietarului. Iar ulti­mii ani sunt o dovadă vie a teoriei că omul de afa­ceri de origine turcă știe când e momentul potrivit să pre­­ia sau să se despartă de o afacere. În 2013, de exem­­plu, a cumpărat o fabrică de cărămizi în Bu­­zău, pe care trei ani mai târziu le-a vândut-o austri­­e­­cilor de la Wienerberger, liderul local al acestei piețe.

La fel a făcut și cu retailerul de bricolaj Praktiker, pe care l-a preluat în 2014 și l-a vândut anul trecut britanicilor de la Kingfisher, care dețin în România lanțul Brico Dépôt. Grupul britanic a plătit circa 16 milioane de euro pentru achiziția rețelei de 27 de magazine (dintre care patru au fost închise între timp – Voluntari, Bacău, Ploiești și  Focșani), la care s-a adăugat, imediat după preluare, plata unor datorii Praktiker în valoare de 4,6 milioane de euro, potrivit raportului pe 2017 al Kingfisher. În 2016, ultimul an pentru care există informații publice și ultimul an complet în care Süsli a deținut Praktiker, rețeaua de bricolaj a avut afaceri de 140 de mili­oane de euro, în creștere cu 3% față de 2015, în timp ce pierderile au fost de aproape 2,4 milioane de  euro, nivel similar celui atins cu un an înainte, arată datele de la Ministerul Finanțelor Publice.

Chiar dacă povestea Praktiker a durat pentru omul de afaceri doar trei ani, privind peisajul antreprenorial local în ansamblu, „turcul-român“ Ömer Süsli – sau „românul-turc“ – este unul dintre puținii antreprenori de la noi care s-au încumetat să preia o afacere de la o multinațională. Ca o pa­ra­lelă, și Adrian și Dragoș Pavăl, cei doi frați din Bacău care controlează cea mai mare afacere antreprenorială din România, retailerul de bricolaj Dedeman, au fost pe punctul de a parafa o tran­­zacție prin care urmau să preia o afacere a unor străini în România – proiectul de birouri AFI Park al israelienilor de la AFI Europe. Înțelegerea de 160 de milioane de euro între cele două părți a picat însă, pe neașteptate, anul trecut.

Și, și. Revenind însă la Süsli, omul de afaceri pare că mereu vâslește între două ape: este și pro­du­cător, și retailer, este și turc, și român. O dualitate pe care încearcă să o pună și în slujba altora: în pre­zent, este președintele Consiliului de Business Turcia-România din cadrul DEIK (Consiliul pentru Relaţii Economice Externe din Turcia), care va orga­niza în luna septembrie, alături de Camera de Comerț și Industrie din România, un forum de an­vergură la care vor participa atât oameni de afa­ceri români, cât și din Turcia sau din alte țări, cu scopul de a explora oportunități de business pe plan local. Până la urmă, el însuși este dovada vie că în afaceri nu mai există granițe de multă vreme și că poți „zidi“ departe de țara natală nu doar unul, ci mai multe businessuri. Aferim!

BUSINESS BILATERAL

Investițiile totale ale firmelor turce în România, directe și indirecte (realizate prin societățile înregistrate în alte state), depășesc 4 miliarde de euro, arată Ministerul Afacerilor Externe.

• ECOSISTEM DE COMPANII. În România există peste 15.000 de firme cu acționariat turcesc, valoarea cumulată a capitalului social al acestora fiind de 570 de milioane de euro, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului.
• COMERȚ INTERNAȚIONAL. Turcia este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali non-UE ai României. Valoarea schimburilor dintre cele două țări a fost de circa cinci miliarde de euro anul trecut, dintre care trei miliarde de euro au fost importurile României din Turcia, potrivit INS.
• OAMENI. Comunitatea turcă din România numără circa 27.000 de persoane, arată MAE.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney