Picătura chinezească: Cum a devenit TikTok cea mai terifiantă rețea socială din lume

Andy Warhol s-a înșelat. Cele 15 minute de faimă personală promise de viitor s-au redus la doar 15 secunde. Dar chiar și așa, miza din spatele lor e mai impor­tantă decât pare.

În doar câteva zile, TikTok a devenit cea mai terifiantă rețea socială din lume. Pe 7 iulie, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, declara pentru Fox News că guvernul are în vedere interzicerea ei, într-o mișcare fără precedent pentru administrația ame­ricană. Armata și Marina SUA, precum și Ca­mera Reprezentanților și Senatul au fă­cut apoi primul pas și au interzis descăr­carea aplicației pe telefoanele lor de serviciu, iar doi senatori au cerut Departamentului de Justiție deschiderea unei anchete privind încălcarea libertăților civile ale americanilor și implicațiile sale asupra securității naționale.

În aceeași săptămână, ministerul indian al informației și tehnologiei anunțase la rân­dul său interzicerea a nu mai puțin de 59 de aplicații dezvoltate de companii din China, printre care TikTok și WeChat, sub suspiciunea că ar fi angajate în „activități care prejudiciază suveranitatea și integritatea țării“.

Anul trecut, TikTok mai fusese blocat în India vreme de aproximativ o lună, după ce un complet de judecată a decis că i-ar putea expune pe copii la prădători sexuali, conținut pornografic și agresiune ciber­ne­tică. Decizia a fost anulată ulterior în urma unui recurs al companiei chineze, care s-a angajat atunci că va intensifica măsurile de siguranță.

De data aceasta, interdicția a rămas în vigoare, ceea ce înseamnă că aplicația nu mai poate fi descărcată din Google Play și Apple Store, iar utilizatorii nu mai au acces la conținutul video. India este țara cu cel mai mare număr de descărcări ale aplica­ției, 611 milioane, fiind urmată de China, cu 196,6 milioane, și Statele Unite, cu 165 de milioane, potrivit datelor Sensor Tower.

Bulgărele de zăpadă odată rostogolit, comitetele naționale ale celor două mari partide americane, Republican și Democrat, au avertizat echipele de campanie să evite să folosească TikTok pe telefoanele personale. Iar Wells Fargo – una dintre cele mai mari bănci americane – le-a cerut an­ga­jaților să dezinstaleze aplicația de pe telefoanele de serviciu.

Numeroase solicitări pentru interzicerea aplicației au ajuns și la guvernul australian, dar prim-ministrul Scott Morrison a răspuns public că nu există dovezi care să susțină o astfel de măsură.

TikTok, inamicul Americii

La prima strigare, pare genul de îngrijorări și reacții ce anun­ță un nou eșec al protecției și confi­dențialității datelor utilizatorilor de talia Cambridge Analytica. Dar e destul de greu de spus cu exactitate, avertizează unii comentatori, ce a făcut, de fapt, TikTok pentru a pierde încrederea (în special a) Americii.

La fel ca Huawei înaintea sa, TikTok a in­trat în atenția autorităților americane după ce în spațiul public a început să se in­sinueze scenariul că aplicația sa mobilă ar colecta date despre utilizatori, date pe care le-ar putea transmite apoi guvernului chinez.

Agențiile de informații au stabilit că au­to­ritățile chineze ar putea într-adevăr co­lecta date prin TikTok, dar și că nu există dovezi că ar fi făcut acest lucru, potrivit The New York Times.

Wall Street Journal a descoperit că apli­cația TikTok pentru Android a colectat în mod clandestin adresele MAC – media access control, număr unic de identificare a unui dispozitiv conectat la o rețea – ale uti­lizatorilor, dar a încetat să o mai facă din noiembrie anul trecut.

Spiritele s-au reîncins în luna iulie, odată cu lansarea versiunii beta a iOS 14, când s-a constatat că aplicația TikTok accesează conținutul din memoria clipboard a dispo­zitivelor – unde este stocată informația transferată cu ajutorul comenzilor cut/copy/paste –, chiar și atunci când aceasta rulează în fundal. Oficialii companiei chineze au spus că, de fapt, ar fi încercat astfel să împiedice utilizatorii să încarce spam pe platformă prin copy/paste-ul aceluiași conținut și că vor renunța la această func­ție la primul update.

Numai că experții în securitate au des­coperit în ultimele luni și alte 52 de apli­cații care au făcut pentru o vreme același lucru. Printre ele, Viber, Accuweather, PUBG Mobile, Reuters, ABC News sau Huffington Post. Dacă TikTok e considerată diferit, este din cauza Chinei, cred unii comentatori. În opinia lor, platforma ar fi devenit un avatar al anxietăților SUA legate de spionajul chinezesc, anxietăți stimulate de decenii de hacking din ce în ce mai agre­siv și furt de proprietate intelectuală.

Anxietăți alimentate în ultimii ani și de percepția generală că o companie chineză ar fi incapabilă să respingă cererile Parti­dului Comunist de a accesa datele utilizatorilor. Dincolo de aparențe, o lege din 2017 le impune companiilor și cetățenilor Chinei să se conformeze tuturor problemelor de securitate națională. Ceea ce pentru web-companiile chinezești în­seamnă și că sunt obligate să stocheze toate activitățile online ale utilizatorilor și să le pună la dispoziția autorităților. TikTok spune că toate datele utilizatorilor săi americani sunt stocate pe teritoriul SUA, cu o copie de rezervă în Singapore, și că acestea nu intră sub incidența legislației chineze.

O declarație care nu l-a mulțumit însă pe președintele Donald Trump, în opinia că­ruia „datele colectate de TikTok ar putea să permită accesul Partidului Comunist la informațiile personale și confidențiale ale americanilor – potențial, permițând Chinei să urmărească locațiile angajaților și contractorilor federali, să construiască dosare cu informații personale pentru șantaj și să conducă operațiuni de spionaj corporativ“. TikTok a respins constant acest gen de acuzații și a subliniat de fiecare dată legăturile sale cu SUA și independența sa față de China.

Pe 29 iulie, CEO-ul de atunci, americanul Kevin Mayer, a promis mai multă trans­pa­r­ență cu privire la modul în care funcțio­nează aplicația, inclusiv punerea algoritmului acesteia la dispoziția experților. Fost exe­cutiv Disney, angajat cu doar trei luni înainte, Mayer a demisionat la sfârșitul lui august, invocând un „mediu politic radical schimbat“.

Sincronizarea e totul

Pe 14 august, Donald Trump semnase un ordin executiv care impunea un termen de 90 de zile în care ByteDance să vândă operațiunile TikTok de pe teritoriul american, în caz contrar aplicația urmând să fie interzisă în SUA. Microsoft, Walmart, Oracle, Alphabet, Apple și Twitter și-au exprimat între timp interesul pentru o eventuală preluare.

Un precedent există. În luna martie, gigantul chinez Beijing Kunlun Tech Co. și-a vândut cu 608 milioane de dolari pachetul de 98% din aplicația de dating Grindr, de­dicată comunității LGBT, către compania americană San Vicente Acquisition Partners. Dezvoltată în America, aplicația a în­ceput să ridice semne de întrebare privind securitatea națională a SUA la scurt timp după preluarea sa de către grupul chinez în 2016. Retorica oficială a fost aceeași: datele celor 27 de milioane de utilizatori ar putea fi folosite de guvernul chinez.

Pentru internautul obișnuit, TikTok ră­mâne însă cea mai fierbinte platformă so­cială a momentului. Dezvoltată de compania chineză ByteDance în jurul unui nucleu AI (inteligență artificială) care învață din mers preferințele individuale ale utilizatorilor, aplicația a fost descărcată de peste două miliarde de ori din Google Play Store și Apple App Store – de 315 milioane de ori în doar primul trimestru al lui 2020 –, de­monstrând cu vârf și îndesat că e mai mult decât un moft sau o întâmplare de moment.

TikTok le permite utilizatorilor să creeze videoclipuri cu o durată maximă de 15 se­cunde, pe un fundal muzical asigurat prin­tr-o librărie dedicată, și a apărut în interne­tul chinezesc în septembrie 2016, sub numele de Douyin.

Un an mai târziu, ByteDance a cumpărat Musical.ly, o aplicație de sincronizare a buzelor cu versurile unei melodii oarecare, extrem de populară în acel moment printre adolescenții americani și dezvoltată tot în China. Valoarea tranzacției a rămas con­fi­dențială, dar în piață s-a vorbit că ar fi vorba despre o sumă ce se apropie de un miliard de dolari. Din contopirea celor două aplicații a apărut apoi TikTok. La scurt timp, ByteDance a atras o finanțare de 3 miliarde de dolari, în urma căreia va­loarea de piață a companiei a fost evaluată la aproximativ 75 de miliarde de dolari. Pe lista susținătorilor săi apar firma de capital de risc Sequoia Capital China, conglome­ratul tehnologic japonez Softbank Group, fondul american cu capital de risc KKR, ală­turi de firme chinezești de investiții precum Hillhouse Capital sau SIG Asia.

Fondată de actualul CEO, Zhang Yiming, ByteDance deține o suită de aplicații construite în jurul inteligenței artificiale și alimentate de datele utilizatorilor. Cu birouri în Beijing, Dublin, Los Angeles, New York, Londra, Paris, Berlin, Dubai, Mumbai, Singapore, Jakarta, Seul și Tokio, a devenit rapid un gigant al rețelelor sociale, cu peste 40.000 de angajați (de aproximativ zece ori mai mulți decât Twitter), anul trecut șop­tindu-se în piață chiar că ar fi interesată de cumpărarea Twitter, Snapchat și Quora.

Analiștii estimează că veniturile sale din 2019 s-au situat între 16 și 20 de miliarde de dolari, în creștere cu 100% față de 2018, și că ar fi avut un profit net de trei miliarde de dolari. În cazul TikTok, grosul veniturilor este asigurat din reclame și din vânzarea de bunuri virtuale, cum ar fi emoji-uri și stickere, către fani.

Dar, înainte să facă bani, TikTok a și cheltuit o grămadă de bani. Numai în 2018, arată o analiză făcută de Wall Street Journal, ByteDance a investit peste un miliard de dolari – la o medie de trei milioane de dolari pe zi – în reclame apărute, majoritatea, în rețelele sociale tradiționale. Înainte de lansarea sa în SUA, de exemplu, compania a angajat o armată virtuală de celebrități din social media pentru a crea conținut pentru platformă, plătind mai mult de un milion de dolari/influencer pentru un singur videoclip.

Când administrația Trump a condiționat continuarea activității TikTok de vânzarea sa către o companie americană, mai mulți dintre acești creatori de conținut au contestat ordinul în diferite instanțe, arătând că măsura le va produce „prejudicii ireparabile“. Nu a avut niciunul câștig de cauză.

Epilogul amânat

La începutul acestei luni, Departamentul de Comerț a anunțat că, începând cu 20 septembrie, TikTok nu va mai putea fi descărcată de americani din Google Play și Apple Store, dar va mai putea fi folosită până pe 12 noiembrie pe dispozitivele pe care este deja instalată, când compania va fi obligată să își distrugă toate datele și să își înceteze activitatea pe teritoriul SUA.

Termenul de grație fixat pentru 20 septembrie a fost prelungit cu o săptămână, după ce președintele Trump a agreat o propunere de tranzacție potrivit căreia Wall­mart și Oracle ar urma să preia un pachet majoritar dintr-o nouă companie, TikTok Global, care va asigura operațiunile din SUA ale TikTok. „Afacerea are binecuvântarea mea. Dacă reușesc, e minunat. Dacă nu, este în regulă și așa“, declara Donald Trump. Între timp, informațiile despre tranzacție au devenit din ce în ce mai contradictorii, în special în ceea ce privește viitorii deținători ai pachetului majoritar.

Duminică, 27 septembrie, un judecător fe­deral a blocat temporar ordinul care urma să sisteze descărcările TikTok. Motivarea sa nu este publică, dar judecătorul în cauză a spus în timpul audierii că, așa cum este structurată, interdicția adminis­tra­ției Trump ar putea fi considerată o „privare destul de semnificativă“ a companiei de drepturile sale privind un proces echi­tabil. Oficialii Departamentului de Comerț au anunțat că vor respecta ordinul, adău­gând că administrația Trump va continua să își „apere cu vigoare“ poziția.

Acest articol a apărut în numărul 100 al revistei NewMoney

FOTO: Getty